Tema deficitului comercial cu produse agroalimentare a fost abordată în şedinţa din 7 septembrie, premierul Nicolae Ciucă declarând că ”partea aceasta de balanţă comercială este cât se poate de defavorabilă nouă, cetăţeanului român, şi, desigur, bugetului de stat, în condiţiile în care avem materie primă, avem tot ce ne trebuie, doar că trebuie să vedem cum le punem în procesul acesta de prelucrare.
Iar pentru aceasta, vă rog foarte mult să veniţi, împreună cu Ministerul Economiei, cu un plan de măsuri în care să stabilim foarte clar direcţiile pe care trebuie să acţionăm iar, împreună cu ANSVSA, cu un plan prin care să concretizăm, eventual să readaptăm măsurile de combatere a pestei porcine şi de stimulare a creşterii suinelor în ferme sau în complexe”.

CE ESTE DEFICITUL COMERCIAL

Deficitul comercial înseamnă o valoare financiară mai mare a mărfurilor importate decât valoarea financiară a mărfurilor exportate. Cu alte cuvinte, plătim mai mulţi bani pentru bunurile aduse din afara ţării, decât încasăm pentru bunurile livrate în afara ţării.
”Deficitul comercial, cunoscut şi ca deficit de cont curent, apare, de obicei, când o ţară nu produce suficiente bunuri pentru cetăţenii săi sau consumatorii au suficiente venituri sau o putere de cumpărare în creştere”, după o definiţie formulată de financialmarket.ro.

DEFICIT URIAŞ LA TOMATE!

Subliniez că deficitul comercial nu face referire directă la producţia internă a unui bun sau altul, nu relevă consumul per capita (consumul mediu al unui locuitor de-a lungul unui an).
Să dau exemplul tomatelor, un sector unde înregistrăm un deficit comercial puternic. Mă refer în primul rând la relaţia cu pieţele terţe (ţări din afara Uniunii Europene). În anul comercial octombrie 2020 – septembrie 2021, am exportat roşii în valoare de 238.000 euro şi am importat în valoare de 56.866.000 euro. Un deficit comercial de 56.628.000 euro!

SĂ NU UITĂM PRODUCŢIA INTERNĂ

Aceasta este situaţia numai în raport cu ţările din afara spaţiului comunitar. Dacă luăm în considerare achiziţiile din ţările europene (Spania, Italia, Belgia, Olanda, mari producătoare de tomate), care sunt egale, cantitativ, şi, probabil, mai mari financiar, decât cele provenite din afara UE, în timp ce vânzările de roşii româneşti în ţările europene nu sunt semnificative, rezultă că deficitul comercial al României în sectorul tomatelor este unul uriaş.
Bun, dar noi nu consumăm numai roşii din afara ţării. Legumicultorii noştri produc anual în jur de 450.000 t de roşii (Eurostat), în timp ce importurile din ambele surse (UE şi extra-UE) ajung la aproximativ 100.000 tone!
Aceasta este situaţia economică reală. Deficitul comercial este un indicator macroeconomic care se referă strict la schimburile comerciale şi nu include producţia internă. Este bine de subliniat acest fapt, pentru a ajuta opinia publică să înţeleagă situaţia de piaţă reală.
Unii folosesc cu rea intenţie aceste date statistice şi le tranformă în mesaje manipulatoare cum ar fi: ”mâncăm din import, nu mai producem nimic”. Ba producem, iată, de patru ori mai multe tomate decât importăm!

CELE MAI RECENTE DATE INDICĂ O CREŞTERE A EXPORTURILOR

Potrivit unui comunicat al INS din 9 septembrie (la două zile după şedinţa de guvern), lucrurile par să stea chiar bine în ce priveşte schimburile comerciale ale României cu produse agroalimentare: exporturile de ”alimente şi animale vii” au crescut în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2022 cu 54,9% faţă de 1 ianuarie – 31 iulie 2021 (în relaţia cu UE27, creşterea a fost de 43,2%), iar importurile de ”alimente şi animale vii”, în aceeaşi perioadă, au crescut cu numai 20% (în relaţia cu UE27, creşterea a fost de 18,1%).
În bani, exporturile au însumat 4.678.800.000 euro, din care 2.033.700.000 în relaţia cu UE27, iar importurile 5.473.500.000 euro, din care 4.595.800.000 de euro în relaţia cu UE27.
Desigur, există deficit comercial, dar procentele vehiculate de INS indică o creştere mai mare a exporturilor (aproape 50%), decât a importurilor (20%). Observăm şi că exporturile au crescut puternic pe piaţa europeană, lucru îmbucurător, chiar dacă deficitul, în primele şapte luni, rămâne de 2.562.100.000 euro.

FĂRĂ EXPORTURI, AM FI ÎN AER!

Ce ar avea ministrul Petre Daea de făcut? Mai nimic. Piaţa îşi are, să spun aşa, viaţa ei, iar intervenţiile statului pot uneori să încurce, decât să ajute, deşi, sunt convins, unii din sectorul agroalimentar susţin contrariul, mă tem, nu dezinteresaţi: ”ba să ne ajute domnule, să ne dea bani!”.
Să dea statul bani, din bugetul public, ceea ce şi face, prin diferite scheme de minimis, ca să nu mai vorbim de fondurile euroepene, care tot publice sunt, dar care vor fi rezultatele?
Ne plângem că vindem materii prime şi importăm produse finite. Bun, dar materiile prime agricole, inclusiv animalele vii, aduc sume mari de bani sectorului agricol. Fără exporturile masive de cereale şi de animale vii, agricultura noastră ar fi în aer.

Citeşte articolul integral în Revista FERMA, ediţia 1-14 octombrie 2022!

un articol de
STELIAN RĂDESCU