Urmărind nivelul producţiei de grâu la aplicarea îngrăşămintelor cu azot, se constată că după porumb sporul de recoltă a fost de 93%, după sfecla de zahăr 66%, după floarea-soarelui 63%, după mazăre 40%, iar după fasole 28%.
Este explicabil că după porumb s-a înregistrat cel mai mare spor de producţie, deoarece porumbul fiind un mare consumator de azot, a lăsat solul sărac în acest element şi prin aplicarea îngrăşămintelor azotate, s-a completat acest deficit. Sfecla de zahăr şi floarea-soarelui sunt şi ele consumatoare de azot, dar nu la nivelul porumbului iar sporul de producţie la grâu după aceste culturi se situează la 60-70%. După culturile leguminoase (mazărea şi fasolea), fiind cele care îmbogăţesc solul în azot, fertilizarea cu acest element a avut un efect mai redus.
Sporul de producţie la grâu, realizat cu 1 kg azot substanţă activă în diferite rotaţii, a fost de 3,7 kg în monocultură, 7,7 kg în rotaţia de 2 ani şi de 13,5 kg în rotaţia de 4 ani. Aici se constată un mare efect sinergic al îngrăşămintelor şi rotaţia culturilor. Aşa se explică ideea demonstrată că într-un asolament corect întocmit se poate reduce necesarul de azot cu 30-50% şi cel de fosfor şi de potasiu cu 20-40%.
Pe larg despre consumul de îngrăşăminte redus de asolamentul potrivit, în revista Ferma, ediţia 15-31 octombrie 2017!
