Duszkó Ernő, fermier din Petreu, județul Bihor, îmbină cu succes două lumi aparent diferite: industria petrolieră și agricultura. Deși de profesie este operator tratare țiței, pasiunea pentru agricultură îl însoțește de peste 25 de ani.

Cu o experienţă vastă în legumicultură, bihoreanul de 57 de ani a decis în 2014 să-şi diversifice producţia, mizând pe cartoful dulce, un tubercul originar din America de Sud, deloc pretenţios, care a reuşit să se aclimatizeze şi în alte regiuni ale lumii, inclusiv la noi în ţară. Inspirația i-a venit din Ungaria, unde a observat că această cultură de nişă devenea din ce în ce mai populară, în special în regiunile sudice cu soluri nisipoase, similare celor de la Dăbuleni.

Cerinţe de sol umed

Cu toate că pământul negru din Petreu nu este cel mai potrivit pentru cartoful dulce, Ernő a reușit să se adapteze folosind metoda de bilonare şi mulcire a solului. Pe o suprafaţă de 500 de metri pătrați, acesta plantează cartofii dulci în câmp deschis, însă răsadurile şi le produce în solar, iar o bună parte din materialul săditor îl vinde şi altor cultivatori din România. Pentru a produce răsadurile, el începe pregătirile la mijlocul lunii ianuarie. Tuberculii sunt așezați într-un mediu de sol cu turbă, nisip sau perlit, care păstrează o umiditate constantă. „Echilibrul este esențial. Dacă solul este prea umed, tuberculii putrezesc, iar dacă este prea uscat, nu vor germina”, mi-a explicat fermierul. În general, pentru reproducţie alege tuberculii care nu au un aspect comercial iar fiecare tubercul poate produce între 15 și 20 de lăstari.

Cartoful dulce este o cultură mai rezistentă la boli şi dăunători. Nu trebuie stropit ca şi cartoful normal, de 8-10 ori. În primul rând, gândacul de Colorado nu-l atacă. – DUSZKÓ ERNŐ, fermier din Petreu, județul Bihor

Trei varietăţi de culori

Duszkó Ernő cultivă trei varietăţi de cartofi dulci – albi, portocalii și mov. Cei cu miezul portocaliu ocupă cea mai mare pondere în cultură, în timp ce cartofii mov sunt la mare căutare. „Cererea variază în funcție de popularitatea lor pe rețelele de socializare. Anul acesta, cartofii mov au fost preferaţii clienților noştri, deși producția lor este mai mică deoarece sunt o varietate sălbatică. În numai două săptămâni am epuizat tot stocul. Am dat cu 15 lei kilogramul. Pe cel portocaliu l-am vândut cu 7-8 lei. Pe de altă parte, cartoful cu miezul alb e mai puţin dulce şi amintește de gustul castanelor comestibile. În schimb, cartoful mov are anumite beneficii pentru sănătate, fiind preferat de persoanele cu diabet”, susţine bihoreanul.

Atent la tendințele pieței, acesta a investit într-un aparat de tăiere pentru a valorifica exemplarele necomerciale sub formă de cartofi pai sau cubulețe de piure. Este o soluție de procesare primară prin care încearcă să-şi maximizeze veniturile, răspunzând totodată cererii variate a consumatorilor.

1-8 kg de recoltă/răsad

Dintr-un răsad se poate recolta între 1 şi 8 kg de cartofi dulci. Duszkó Ernő, cu infrastructura pe care o are, obţine o medie de 2,53 kg pe plantă. „Cartoful dulce are cerinţe de apă destul de mari. Cam 2 litri pe zi de plantă. Iar dacă e secetă, necesarul de apă e şi mai mare. Avantajul este că nu trebuie făcute multe tratamente. Nici de îngrăşăminte nu prea e nevoie. Doar toamna aplic 2 kg de îngrăşământ pe bază de potasiu, ca să ştie planta că e vremea să acumuleze zahărul în rădăcină”, explică bihoreanul.

O cultură rezistentă la boli şi dăunători

Nu trebuie stropit ca şi cartoful normal, de 8-10 ori. De asemenea, cartoful dulce este o cultură mai rezistentă la boli şi dăunători. În primul rând, gândacul de Colorado nu atacă. ”Eu fac doar tratament împotriva coropişniţei şi a viermilor sârmă. În rest, bilonat, mulcit cu folie neagră, buruienile apar ici-colo între rânduri”, spune Ernő.

Vinde răsaduri în toată ţara

Clienţii săi sunt cultivatori din aproape toată ţara, de la Matca la Râmnicu Sărat, de la Piatra Neamţ la Sibiu. Foarte importantă este tehnica de împachetare. Răsadurile trebuiesc puse într-un agrotextil care menţine umezeala. După care se pune totul într-o folie subţire de împachetat şi se înfăşoară cu o bandă izolatoare de culoare pentru a identifica răsadurile în funcţie de varietăţi.

Duszkó Ernő îşi vinde producţia de cartofi dulci la piaţă în Marghita sau prin intermediul canalelor de social-media. La început de noiembrie nu mai avea nimic de vânzare. Şi chiar dacă din punct de vedere al producţiilor nu a fost un an extraordinar, preţul a compensat într-o oarecare măsură pierderile din cultură din cauza secetei.

Condiţii speciale de depozitare

Până să ajungă pe masa consumatorilor, Ernő trebuie să se asigure că tuberculii nu se deteriorează şi nici nu îşi pierd din proprietăţi. „Cartofii dulci nu se depozitează în pivniță, ci se păstrează la loc uscat, cu temperaturi între 12 și 18 grade. Dar înainte de a-i depozita, trebuie să le faci un tratament termic. Pentru că atunci când rupi tuberculul de pe plantă, rămâne ca un fel de rană. Iar rana aia se închide la peste 33 de grade. Durează cam cinci zile să se închidă rana”, a ţinut să menţioneze fermierul.

CERINȚE AGROTEHNICE

Cartoful dulce preferă un climat cald, fără îngheț, și se dezvoltă optim în regiunile cu veri lungi și însorite. Temperaturile ideale sunt de 24-30 grade Celsius.

În privința solului, acesta crește cel mai bine în soluri bine drenate, nisipoase sau lutoase, cu un pH neutru spre ușor acid.

Are o cerinţă ridicată faţă de umiditatea din sol, motiv pentru care irigarea prin picurare este obligatorie.

Cultura se înfiinţează în perioada 10 mai – 1 iunie. Plantarea răsadurilor se face manual, la distanţa de 35-40 cm între plante şi 70-100 cm între rânduri, la o adâncime de 8-12 cm. Recoltarea se face toamna.

Tuberculii sunt bogaţi în vitamine (A, C, B6), minerale (potasiu, magneziu) și fibre. Au un conținut caloric relativ scăzut și sunt o sursă de antioxidanți naturali, mai ales în varietățile colorate (portocaliu, mov), care conțin niveluri ridicate de beta-caroten și antocianine, benefice pentru sănătate.

Deşi este încă o cultură de nişă la noi în ţară, interesul pentru cartoful dulce a crescut semnificativ în ultimii ani. Astfel, el se prezintă ca o cultură atractivă pentru fermierii care doresc să-şi diversifice producţia.