Suprafața agricolă utilizată în Estonia este de puțin peste 980 mii hectare. Care sunt cele mai productive sectoare economice?
FERMELE MARI OCUPĂ O TREIME DIN TERENUL AGRICOL
73,2% din suprafața Estoniei este exploatată de industria lemnului și pentru obținerea de biomasă agricolă.
Ponderea terenurilor agricole și forestiere a crescut lent în ultimii 20 de ani, ca urmare a declinului agriculturii din anii 2000. În prezent, aproximativ o treime din terenul agricol este acoperit de pajiști permanente.
Numărul de exploatații agricole este puțin peste 11.300 iar mărimea medie a suprafeței utilizată pe fermă este de 85 ha.
Majoritare sunt însă exploatațiile mici, 4.700 la număr, cu o medie de 10 ha/fermă și care ocupă doar 5% din suprafață totală destinată agriculturii înEstonia. Veniturile medii sunt sub 4000 de Euro pe exploatație.
10% din terenul agricol este ocupat de 704 exploatații cu suprafața medie de 127,8 hectare, care ocupă 10% din suprafața totală, generând venituri cuprinse între 50.000 și 100.000 Euro.
La polul opus se află 288 de exploatații agricole care ocupă peste o treime din terenul disponibil, cu o mărime economică de peste 500 de mii de Euro și dimensiunea medie a fermelor de aproape 1.104 hectare.
SECTORUL AGROALIMENTAR
În urmă cu doi ani, statistica estoniană înregistra un număr de 700 de operatori în sectorul agroalimentar, care asigură 13 mii de locuri de muncă.
Dintre aceștia, 73% au între 1 și 9 angajați, însă reprezintă doar 5% din cifra de afaceri a sectorului. 70% din veniturile agroalimentare ale țării provin de la întreprinderi cu peste 100 de angajați.
Industriile de prelucrare a laptelui și a cărnii reprezintă 23% și 21% din producția sectorului agroalimentar și 16%, respectiv 21% din locurile de muncă din industria alimentară.
Cel mai mare creator de locuri de muncă este sectorul de panificație și paste făinoase, cu 26 de procente din total.
INDUSTRIA FORESTIERĂ ȘI PRELUCRAREA LEMNULUI
Este cel mai dezvoltat sector al economiei estoniene, cu aproximativ 2.000 de întreprinderi care au ca obiect de activitate silvicultura, prelucrarea lemnului, construcția de case din lemn.
Industria forestieră și prelucrătoare asigură 30 de mii de locuri de muncă, preponderent în zonele din sudul Estoniei și în afara regiunii capitaleiTallinn.
Acest sector a cunoscut o creștere puternică în ultimul deceniu, în special la prefabricatele din lemn pentru construcții.
LAPTELE, PRINCIPALUL PRODUS OBȚINUT ÎN FERMELE ZOOTEHNICE
Biomasa obținută din agricultură este reprezentată de alimente și hrană pentru animale, precum și de exportul de materii prime (cereale și lapte crud). Este valorificată în mare parte de către industria alimentară și utilizată ca input pentru producția animală.
Prelucrarea și valorificarea biomasei în alte industrii (chimică, farmaceutică, textilă etc.) este foarte limitată.
Principalele culturi exploatate în producția vegetală sunt grâul și orzul. Două treimi din cerealele produse pleacă la export, la care se adaugă 25% din semințele de rapiță obținute de fermierii estonieni.
Estoniaimportă preponderent carne, cartofi, legume, ouă și fructe, pe care nu și le asigură din producția internă.
Produsul principal obținut în fermele zootehnice este laptele. Materia primă este procesată local, dar și exportată pe piața comunitară.
Pădure de mesteacăn lângă capitala Tallinn
SILVICULTURA ESTE 10% DIN PIB
Silvicultura și industria lemnului reprezintă principala resursă de export a Estoniei, contribuind cu 10 procente la Produsul Intern Brut al țării.
Zonele ocupate cu păduri au crescut până la jumătate din suprafața continentală iar 75% din cele 2,3 milioane de hectare sunt ocupate cu păduri exploatabile.
Speciile cele mai răspândite în pădurile estoniene sunt pinul (35%), mesteacănul (26%) și molidul (20%).
Rezerva forestieră este în creștere, fiind în prezent de 480 milioane mc, însă structura de vârstă neuniformă a arborilor face ca o pondere considerabilă a lemnului să fie considerat de calitate scăzută.
Biomasa obținută este folosită mai ales pentru prelucrarea mecanică a lemnului (cherestea, bușteni, stâlpi, furnir, placaj) și exportată. Jumătate din producția forestieră este folosită pentru încălzire.
BIOECONOMIA MARITIMĂ
Principala bioresursă ”albastră” a Estoniei este peștele din Marea Baltică: hering și șprot. Acvacultura din apele dulci interioare e de mici dimensiuni.
Peștele congelat este principalul produs de export, însă oportunitățile de creștere a producției de pește sunt limitate, deoarece principalele specii din Marea Baltică sunt amenințate de supraexploatare.
10 PROVOCĂRI PENTRU BIOECONOMIE ÎN ESTONIA
1. Bioeconomia estoniană se bazează pe agricultură, industria alimentară și silvicultură: acestea reprezintă 90% din valoarea adăugată a bioeconomiei și 85% din exporturi
2. Estonia exportă bioresurse ca materie primă sau produse cu valoare adăugată redusă
3. Rata de creștere a valorii adăugate înEstonia a încetinit în comparație cu țările din vestul UE și Finlanda
4. Biomasa din agricultură (cereale, lapte crud, deșeuri biologice subutilizate și produse secundare) trebuie utilizată în special pentru produse cu valoare adăugată mai mare, ceea ce necesită dezvoltarea capacităților și tehnologiilor de procesare.
5. Volumele mici de producție și densitatea scăzută a populației reprezintă un obstacol, în special în ceea ce privește deșeurile și subprodusele bazate pe biomasă de volum mare și cost redus.
6. Producția animală este afectată de necesitatea reducerii amprentei asupra mediului și a emisiilor și este probabil să se contracte în viitorul apropiat, afectând astfel utilizarea terenurilor agricole și a biomasei vegetale
7. Jumătate din biomasa lemnoasă este folosită pentru energie
8. Producția de celuloză și hârtie este limitată în Estonia și foarte vulnerabilă la creșterile prețurilor la energie, necesitând capital mare și investiții în noi tehnologii
9. Perspectivele de creștere ale sectorul pescuit și acvacultură dinEstonia sunt limitate de reglementările de mediu și pentru conservarea resurselor naturale și a ecosistemelor acvatice
10. Creșterea poate veni doar din producția cu valoare adăugată mai mare și modele noi de afaceri
Strategia „Estonia2035” stabilește obiectivele dezvoltării unei bioeconomii circulare durabile, prin sprijinirea noilor lanțuri valorice, modele de afaceri, facilitarea tehnologiei și inovației, pentru a face dinEstoniaun centru recunoscut pentru bioeconomie în Europa.
Prof. ANNE PÕDER
Universitatea pentru Științele Vieții din Estonia
CU U.N.C.S.V. ÎN ESTONIA
La mijlocul lunii martie am fost în Estonia, unde am participat, pentru o săptămână, la cea de-a doua mobilitate fizică din cadrul proiectului ”Erasmus+ Bune practici de guvernanță în cadrul cooperativelor agricole – GGPAC”, la invitația U.N.C.S.V., alături de 40 de manageri de cooperative din România, Grecia, Estonia și Franța.
Click AICI și află detalii despre cooperativele estoniene!
O treime din producția agroalimentară a Estoniei este exportată, în principal pe piața UE!
un articol de
NICOLETA DRAGOMIR