Tânărul are toate motivele să fie mulţumit de acest an agricol. „Cultivăm grâu, orz, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui, dar uşor-uşor vrem să încercăm şi alte specii: mazăre, muştar, soia, pentru asolament. Producţiile au fost la un nivel corespunzător. La indicii de calitate (proteină, masă hectolitrică), ne-am încadrat în STAS la grâu. Nu am avut penalităţi, nici cu umiditatea boabelor nu a fost vreo problemă, cu toate că am fost puţin încurcaţi de ploi”, a explicat producătorul agricol constănţean.
Apoi a continuat: „Aproape concomitent cu finalizarea recoltatului am terminat şi aratul. Plugurile au reuşit să ţină ritmul combinelor. La cinci zile după ce am terminat de treierat, terenul a fost gata pregătit. Adică a mers bine tot fluxul campaniei de vară”.
Raul Mărunţelu a avut cultivate 520 ha de rapiţă, 400 ha de grâu şi 210 ha cu orzoaică. Întreaga producţie a vândut-o direct din câmp la momentul recoltării, la preţuri ceva mai bune faţă de anii trecuţi, mai ales că indicii de calitate au fost buni.
Pariază pe SOIURILE şi nu pe HIBRIZII de rapiţă!
Împreună cu fermierul am căutat să desprindem câteva concluzii ale campaniei de vară 2018. „Din acum măresc suprafaţa de rapiţă, pentru că am fost foarte mulţumit de această cultură. Apoi, merg pe soiuri şi nu pe hibrizi, deoarece în lotul de testare un soi de rapiţă a produs mai mult cu circa 300 kg/ha decât hibridul performant din categoria Premium! Pe o altă solă, producţia a fost aproape egală. Ca atare, am hotărât să cultiv numai soiuri de rapiţă, să multiplic sămânţa în fermă, scutind astfel nişte cheltuieli în plus”, ne-a declarat specialistul.
În lotul demonstrativ a avut soiul de rapiţă Harry, un extratimpuriu cu ramificare medie şi rezistenţă bună la cădere, având capacitate foarte bună de adaptare la condiţiile pedo-climatice din România. Acesta a convins prin testarea în diverse condiţii climatice, atât în Austria, cât şi în alte ţări europene, obţinând rezultate de excepţie. „Am avut în cultură comparativă două sole, una de 80 ha şi alta de 70 ha. Am cultivat jumătate cu soiul Harry şi jumătate cu un hibrid de la o altă companie de profil. Pentru ca rezultatele să fie relevante, am aplicat aceeaşi tehnologie de producţie. Doar norma de semănat a fost diferită, pentru că la soi am încorporat 10 kg/ha, iar la hibrid 3,7 kg/ha. Am ieşit mult mai bine din punct de vedere economic, pentru că sămânţa de hibrid este mult mai scumpă şi, obţinând aceeaşi producţie sau chiar mai mică, soiul este mai avantajos ca bani”, a explicat tânărul cultivator.
Rapiţa – cultura cea mai profitabilă
În ferma lui Raul Mărunţelu, costurile pe hectar, inclusiv cu arenda de o tonă de grâu la hectar sau în bani, urcă spre 2.700-2.800 lei/unitatea de suprafaţă. Preţul la rapiţă a fost de 1.520 lei tona. Cu producţia medie obţinută – 2.850 kg/ha, tânărul fermier a reuşit să iasă pe profit, unul bunişor. „Rapiţa este mult mai profitabilă, pentru că, deşi la grâu şi la orz obţinem producţii mari, preţul de valorificare trage în jos. Grâul l-am vândut anul acesta cu 0,70 lei/kg, producţia realizată a ajuns şi la 6.730 kg/ha. Pentru a echivala valoarea unei tone de rapiţă, trebuie să produc şi să vând două tone şi ceva de grâu! Din aceste considerente economice, vreau să măresc suprafaţa cu rapiţă de la 420 la 530 ha”, a susţinut fermierul constănţean.
În această toamnă, agronomul Raul Mărunţelu a înfiinţat cultura de rapiţă în condiţii extrem de favorabile, cu o semănătoare performantă marca Vasderstad, modelul Rapid, lucrând în două schimburi de zi şi de noapte, cu mecanizatorii Constantin Cuculeac şi Emilian Zătângă. Solul a avut şi are suficientă apă, arătura a ieşit foarte bine din urma plugului şi dintr-o singură trecere cu grapa cu discuri s-a pregătit foarte bine patul germinativ pentru rapiţă.
Pentru ferma din Săcele, premisele pentru noul sezon de producţie agricolă sunt extrem de favorabile.
Raul Mărunţelu: „Respectăm cu stricteţe asolamentul, deşi e destul de greu să ai o rotaţie corespunzătoare cu doar cinci culturi. Ştiinţa agronomică recomandă ca timp de şapte ani, floarea-soarelui să nu revină pe acelaşi teren. Or, diversificând structura de producţie, poţi practica un asolament mai bun, cu consecinţe benefice pentru mediul de cultură”.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2019)
