În procesul producţiei agricole, atât rotaţia culturilor, cât şi fertilizarea sunt factori importanţi ai productivităţii. În practicarea diferitelor rotaţii şi după diferite plante premergătoare, efectul îngrăşămintelor este diferit.

• Urmărind nivelul producţiei de grâu la aplicarea îngrăşămintelor cu azot, se constată că după porumb sporul de recoltă a fost de 93%, după sfecla de zahăr 66%, după floarea-soarelui 63%, după mazăre 40%, iar după fasole 28%. Este explicabil că după porumb s-a înregistrat cel mai mare spor de producţie, deoarece porumbul fiind un mare consumator de azot, a lăsat solul sărac în acest element şi prin aplicarea îngrăşămintelor azotate, s-a completat acest deficit. Sfecla de zahăr şi floarea-soarelui sunt şi ele consumatoare de azot, dar nu la nivelul porumbului iar sporul de producţie la grâu după aceste culturi se situează la 60-70%. După culturile leguminoase (mazărea şi fasolea), fiind cele care îmbogăţesc solul în azot, fertilizarea cu acest element a avut un efect mai redus.
• La porumb, sporul de producţie prin fertilizare în rotaţia de 2 şi 3 ani, faţă de monocultură, a avut rezultatele prezentate în tabelul 1. Astfel, în rotaţia culturilor pe agrofondul nefertilizat s-a înregistrat cel mai mare spor de producţie. Pe măsură ce se îmbunătăţeşte agrofondul, prin aplicarea îngrăşămintelor, efectul monoculturii se resimte mai puţin. Prin experimentări de lungă durată a rezultat că aplicând îngrăşăminte, monocultura de porumb poate să dureze 4-5 ani fără scăderi semnificative de producţie. Din aceleaşi experimente rezultă că atunci când s-a aplicat NP şi gunoi, diferenţa de producţie între monocultură şi rotaţia de 3 şi 4 ani a fost de 300-600 kg/ha, faţă de 3200-3500 kg/ha înregistrate la nefertilizat.

Asolamentul vă scuteşte de cheltuieli inutile
Sporul de producţie la grâu, realizat cu 1 kg azot substanţă activă în diferite rotaţii, a fost de 3,7 kg în monocultură, 7,7 kg în rotaţia de 2 ani şi de 13,5 kg în rotaţia de 4 ani. Aici se constată un mare efect sinergic al îngrăşămintelor şi rotaţia culturilor. Aşa se explică ideea demonstrată că într-un asolament corect întocmit se poate reduce necesarul de azot cu 30-50% şi cel de fosfor şi de potasiu cu 20-40%.
Îngrăşămintele nu sunt consumate în totalitate în anul în care se administrează, ci au efect prelungit şi ulterior. În tabelul 2 observăm cum îngrăşămintele aplicate la cultura porumbului s-au resimţit şi în cultura următoare de grâu. Efectul prelungit al îngrăşămintelor aplicate la porumb au asigurat un spor de producţie la grâul nefertilizat de 37,7%.
În tabelul 3 (efectul fertilizării la grâu, în funcţie de planta premergătoare) observăm că cea mai mare producţie s-a obţinut după mazăre (140%) atunci când s-a aplicat doza minimă de azot şi de fosfor. Deci, atunci când în asolament există o solă amelioratoare cu plante leguminoase, acestea echivalează cu aplicarea a 40-60 kg azot/ha. În tabelul 4 observăm efectul evident al rotaţiei culturilor la porumb şi la grâu şi mai puţin la soia, care îşi asigură azotul necesar, iar datorită proprietăţilor sistemului său radicular de a solubiliza formele de fosfor greu solubile din sol, soia asigură şi acest element.
Prin urmare, o rotaţie a culturilor bine gândită şi o fertilizare echilibrată pot asigura sporuri de producţie eficiente.

TABELUL 1: SPORUL DE PRODUCŢIE OBŢINUT LA PORUMB PRIN FERTILIZARE

TABELUL 2: EFECTUL PRELUNGIT AL FERTILIZĂRII DIN CULTURA PORUMBULUI

TABELUL 3: EFICIENŢA FERTILIZĂRII GRÂULUI ÎN FUNCŢIE DE PLANTA PREMERGĂTOARE

TABELUL 4: SPORUL DE PRODUCŢIE ADUS DE ROTAŢIA CULTURILOR ÎN FUNCŢIE DE FERTILIZARE

ORGANIZAŢIA INTERPROFESIONALĂ EUROPEANĂ A SORGULUI
Pe 26 septembrie 2017, la Bruxelles, a avut loc adunarea constitutivă a Asociaţiei interprofesionale europene a sorgului, înfiinţându-se, astfel, organizaţia Sorghum ID.
Această întrunire de la Bruxelles a reunit protagonişti europeni din sectorul sorgului – de la seminţe, până la producţie şi procesare, şi a lansat, formal, noua structură, odată cu formularea unui obiectiv strategic – dezvoltarea producţiei europene de sorg pentru boabe, siloz şi biocombustibili, precum şi a geneticii hibrizilor – şi a unor linii de acţiune.
Înfiinţarea organizaţiei Sorghum ID constituie cea de-a treia etapă a unui demers iniţiat în 2016 de către o serie de profesionişti şi agenţi economici din sector, care a condus la realizarea primului Congres European al Sorgului, în noiembrie 2016, la Bucureşti, apoi la elaborarea – în primăvara lui 2017 – unor programe de promovare trianuale ale sorgului, în diferite state europene, cu finanţare din partea Comisiei Europene.
Organizaţia Sorghum ID şi-a creat un Consiliu de Administraţie, format din reprezentanţi ai entităţilor europene implicate în construcţia acestui sector. Acest Consiliu de Administraţie va alege biroul director şi preşedintele noii asociaţii în cadrul primei sale reuniuni, care va avea loc în curând.
Sorgul are numeroase avantaje şi un potenţial real. Ambiţia noastră este, aşadar, să reunim în jurul lui protagonişti europeni, care, pe de o parte, să dezvolte producţia europeană de sorg şi genetica hibrizilor, iar pe de altă parte, să transforme această dezvoltare într-o acţiune pe termen lung, pentru a crea o nouă sursă de aprovizionare, consistentă şi durabilă, pentru utilizatori şi procesatori, a spus Luc Esprit, delegat al organizaţiei Sorghum ID, la încheierea întrunirii de la Bruxelles.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 18/201 (editia 15-31 octombrie)