Desigur că vechiul sistem trebuia lichidat, dar nu de la o zi la alta, ci eşalonat în timp, pe măsură ce un altul, mai modern, i-ar fi luat locul. Ca urmare, a apărut criza seminţelor de soi, scumpirea excesivă a acestora şi reducerea sortimentului de culturi.

În prezent, străbătând ţara în timpul perioadei de vegetaţie a culturilor care se pot vedea de-o parte şi de alta a şoselelor, rareori observăm şi o altă cultură în afară de grâu şi de porumb.

Zootehnie fără plante furajere nu există

Plantele furajere aproape au dispărut din agricultura României şi odată cu ele şi zootehnia a început să apună, în timp ce carnea şi laptele pot fi cumpărate mai ieftin din import decât din producţia internă. Un asemenea dezechilibru economic poate avea consecinţe foarte grave dacă nu se iau măsurile cuvenite pentru reconstrucţia zootehniei.

Prima dintre aceste măsuri ar fi refacerea sortimentului de culturi furajere, având ca obiectiv obţinerea unor producţii de calitate superioară la un preţ de cost cât mai scăzut, care la rândul lor vor influenţa eficienţa şi rentabilitatea producţiei de carne, de lapte, de ouă etc.

Să cultivăm borceag de toamnă!

Scriind acest articol, îmi propun să conving fermierii crescători de animale să cultive borceag de toamnă, o cultură cu vechi tradiţii în ţara noastră, dar uitată în vârtejul ultimelor două decenii, din cauza lipsei seminţelor şi a unei îndrumări corespunzătoare.

Numim borceag de toamnă amestecul compus din mazăre furajeră de toamnă (Pisum arvense L.) sau măzăriche de toamnă (Vicia pannonica Cr.), cu secară sau cu un soi de grâu nearistat, foarte rezistent la cădere. Cereala are rolul de a susţine mazărea furajeră sau măzărichea în poziţie erectă şi contribuie la producţia de furaj sub formă de masă vegetală.

Se preferă soiurile fără ariste, deoarece acestea deranjează animalul care consumă borceagul.

Elemente de tehnologie

• Epoca optimă de semănat a borceagului de toamnă este între 10 şi 20 septembrie. Adâncimea de încorporare a seminţelor este de 3-4 cm, la o distanţă între rânduri de 12,5-15,0 cm, iar densitatea de semănat este de 300 seminţe la 1 mp pentru cereală şi 100, pentru mazăre sau măzăriche.

Astfel, în funcţie de calitatea seminţelor, norma de semănat este de 40-60 kg/ha pentru cereală, 80-100 kg/ha pentru mazăre furajeră sau 110-130 kg/ha pentru măzăriche.

• Soiuri. Au existat două soiuri de mazăre furajeră de toamnă, care cred că pot fi multiplicate, şi anume: Artona (omologat în 1970) şi Caracal 39 (omologat în 1984), ultimul fiind mai precoce cu 8 zile faţă de primul. A existat şi un soi de măzăriche de toamnă foarte productiv şi rezistent la iernare, numit I.C.A. 39 (omologat în 1963).

• Epoca de recoltare: pentru fân sau nutreţ murat este atunci când mazărea sau măzărichea se află în plin înflorit şi s-au format primele păstăi. Masa verde se recoltează eşalonat, începând cu momentul în care cereala se află în faza de burduf şi are 40-50 cm înălţime. În acest stadiu, producţia de masă verde este de 15-17 tone/ha.

Terminarea recoltării ar trebui să corespundă cu înspicarea plantei cerealiere, ceea ce permite o perioadă de folosire de circa două săptămâni. Producţia totală de masă verde poate fi de 45-50 tone/ha.

• Rotaţia culturilor. După borceagul de toamnă se poate cultiva porumb pentru boabe, sau orice altă plantă care are aceeaşi epocă de însămânţare cu a porumbului.

Având în vedere multiplele avantaje ale cultivării borceagului de toamnă, capacitatea lui de producţie şi calitatea superioară a furajului, am convingerea că cei care vor investi pricepere, muncă şi puţin capital în această cultură nu vor avea decât de câştigat.

AVANTAJELE CULTIVĂRII BORCEAGULUI

Recomand reintroducerea în cultură a borceagului de toamnă din următoarele considerente:

• produce un nutreţ foarte bogat în elemente nutritive care poate fi utilizat proaspăt (verde), uscat la aer (fân) sau însilozat;

• oferă cel mai timpuriu nutreţ primăvara, la începutul lunii mai, când rezervele din anul precedent s-au terminat;

• poate fi cultivat oriunde în zona de câmpie, pe orice tip de sol, cu excepţia depresiunilor foarte reci din zona colinară;

• este cultura care valorifică cel mai bine rezerva de apă acumulată în timpul iernii;

• nu necesită îngrăşăminte chimice decât pe solurile acide (podzoluri), unde se administrează doze moderate de gunoi de grajd;

• se poate cultiva după orice premergătoare dacă are terenul liber la epoca optimă de însămânţare;

• din 100 kg borceag de toamnă masă verde rezultă, prin uscarea la aer, circa 30 kg de fân de foarte bună calitate, deci un raport la fel de convenabil ca şi în cazul lucernei;

• multiplicarea seminţelor de mazăre furajeră şi de măzăriche de toamnă este uşoară, deci seminţele necesare pentru reproducerea culturilor ar trebui să fie ieftine.