Bizonii din Vrancea - Revista Ferma
6 minute de citit

Bizonii din Vrancea

Povestea unei investiţii care cere răbdare

Departe de preriile Americii de Nord, acolo unde bizonii au devenit un simbol al sălbăticiei, aproape 50 de exemplare trăiesc astăzi într-o fermă din Vrancea, într-un proiect de nişă care sfidează convenţiile zootehniei româneşti.

bizonii din Vrancea

Creşterea bizonilor reprezintă încă o activitate de nişă în România, însă pentru Răzvan Avram, care lucrează 4.000 de hectare la Bordeasca Veche, această investiţie a fost, încă din 2018, o încercare de a diversifica activitatea agricolă şi de a integra zootehnia într-o fermă axată până atunci mai mult pe culturile vegetale. Chiar dacă piaţa cărnii de bizon în ţara noastră nu şi-a atins încă potenţialul, fermierul spune că nu intenţionează să renunţe la acest proiect, pe care îl consideră unul construit pentru viitor.

Un proiect cu miză pe termen lung

Primele animale au ajuns în exploataţie în 2018 iar dezvoltarea efectivului a început propriu-zis în anul următor, când bizonii au intrat în primul ciclu de reproducţie. Astăzi, ferma adăposteşte aproximativ 50 de exemplare. Investiţia iniţială a fost destul de consistentă – aproape 100.000 de euro pentru 20 de capete, la care s-au adăugat costurile pentru împrejmuirea terenului, amenajarea adăpătorilor şi realizarea infrastructurii necesare.

Răzvan Avram

Răzvan spune că, spre deosebire de culturile agricole, o astfel de investiţie nu poate fi amortizată într-un timp scurt. „Nu poţi cumpăra un bizon şi să-l valorifici imediat. Animalul are nevoie de ani pentru a se reproduce, iar viţeii trebuie să ajungă la maturitate. Este o investiţie pe termen lung”, argumentează acesta. Privind în urmă, recunoaşte că, în contextul economic actual, probabil nu ar mai lua aceeaşi decizie. Cu toate astea, consideră că investiţiile de acest tip au nevoie de timp pentru a-şi demonstra viabilitatea.

Piaţa, cea mai mare provocare

Dacă din punct de vedere al creşterii animalelor lucrurile funcţionează bine, valorificarea reprezintă astăzi cea mai mare problemă. Potrivit lui Răzvan Avram, piaţa europeană este afectată de cantităţile importante de carne de bizon importate din Canada, iar acest lucru a dus la o stagnare a cererii. „În momentul de faţă nu prea mai putem vorbi despre un business. Piaţa este blocată şi valorificarea este foarte dificilă”, susţine crescătorul. Totuşi, creşterea bizonilor are un avantaj important: costurile de întreţinere sunt reduse.

Animale autonome, crescute exclusiv pe păşune

Spre deosebire de alte specii, bizonii necesită foarte puţină intervenţie din partea omului. Animalele trăiesc permanent în aer liber, indiferent de anotimp, iar în sezonul rece sunt hrănite cu resturi vegetale provenite din culturile agricole. În trecut, ferma utiliza resturile rezultate după recoltarea porumbului, transformate în baloţi pentru perioada de iarnă.

În prezent, baza furajării o reprezintă paiele şi resturile vegetale provenite inclusiv de la fermele din vecinătate. „Nu avem costuri zilnice cu forţa de muncă, iar animalele sunt aproape complet autonome”, afirmă Răzvan. Păşunea este împărţită în mai multe parcele, iar bizonii sunt mutaţi succesiv dintr-o zonă în alta pentru a permite regenerarea vegetaţiei.

Un animal sălbatic care nu trebuie domesticit

Deşi aparţine familiei bovinelor, bizonul se diferenţiază semnificativ de bovinele domestice, atât prin comportament, cât şi prin talie şi forţă. Răzvan spune că nu încearcă să îmblânzească animalele, considerând că intervenţia asupra comportamentului lor natural ar fi o greşeală.

„Nu poţi cumpăra un bizon şi să-l valorifici imediat. Animalul are nevoie de ani pentru a se reproduce, iar viţeii trebuie să ajungă la maturitate. Este o investiţie pe termen lung”.
RĂZVAN AVRAM
Crescător de bizoni în jud. Vrancea

În schimb, fermierul admiră organizarea naturală a turmei şi face chiar o paralelă cu ideea de cooperativă. „Bizonii demonstrează că pot funcţiona autonom. Sunt un exemplu că o comunitate poate fi puternică atunci când fiecare îşi are rolul său”, consideră administratorul Green Agro.

bizon

Pornind de la această comparaţie, vorbeşte şi despre importanţa cooperativelor agricole, pe care le consideră tot mai necesare într-o perioadă caracterizată de volatilitate şi incertitudine economică. „Cooperativa este o umbrelă pentru fermieri. În contextul actual, cred că este din ce în ce mai important să faci parte dintr-o astfel de structură”, ne spune Răzvan din propria experienţă, având calitatea de cofondator al Cooperativei Cerealtop Farmers.

Carnea de bizon, un produs încă prea puţin cunoscut

Dincolo de dificultăţile comerciale, Răzvan Avram consideră că dezvoltarea pieţei depinde în mare măsură de informarea consumatorilor. Carnea de bizon este încă un produs de nişă în România, iar puţini consumatori îi cunosc caracteristicile. Fermierul o descrie ca fiind o carne roşie foarte fragedă, fără prea multă grăsime în compoziţie şi cu o valoare nutritivă ridicată.

Citeşte şi:
NO TILL cu semănători argentiniene într-o fermă de 4.000 de hectare! Schimbarea tehnologiei a costat foarte puțin!

„Tocmai pentru că este foarte slabă, prepararea necesită o abordare diferită faţă de carnea de vită, fiind recomandată utilizarea unor grăsimi sau uleiuri pentru a păstra frăgezimea preparatului”, ne-a mărturisit acesta. În opinia sa, fără o educare a consumatorului şi fără promovarea beneficiilor acestui produs, piaţa va continua să rămână limitată.

Puterea de cumpărare influenţează consumul

O altă explicaţie pentru cererea redusă este scăderea puterii de cumpărare. Pe măsură ce bugetele gospodăriilor s-au diminuat, consumatorii au început să renunţe la produsele premium şi să se orienteze către alimentele de bază. „Când bugetul se restrânge, oamenii renunţă inclusiv la calitatea alimentelor şi cumpără doar strictul necesar”, e de părere vrânceanul.

turmă de bizoni pe păşune

Iar dacă îl întrebi despre preparatul preferat din carne de bizon, răspunsul vine fără ezitare: gulaşul. Deşi spune, în glumă, că este „un duşman al bucătăriei” şi lasă gătitul în seama soţiei, fermierul mărturiseşte că apreciază orice preparat din carne de bizon, pe care o consideră mai fragedă şi cu un gust diferit faţă de carnea de vită.

În căutarea rentabilităţii

Chiar dacă recunoaşte că proiectul este unul neobişnuit şi că rentabilitatea este departe de nivelul pe care şi l-ar fi dorit, Răzvan Avram spune că nu ia în calcul renunţarea la bizoni. „Sunt convins că piaţa se va regla. Poate este vorba despre un ciclu, iar lucrurile se vor aşeza în timp”, se arată el încrezător. Până atunci, obiectivul rămâne dezvoltarea efectivului şi consolidarea acestui business de nişă care, după aproape un deceniu, încă îşi aşteaptă momentul.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×