Parlamentul European a respins articolul 27a din revizuirea Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), prevedere care ar fi permis suspendarea temporară a mecanismului în situaţii excepţionale, când apar creşteri puternice de preţuri.

Decizia are implicaţii directe pentru piaţa îngrăşămintelor, unul dintre cele mai importante inputuri pentru agricultura europeană. Fertilizanţii sunt deja afectaţi de volatilitatea preţurilor la energie şi de tensiunile geopolitice, iar orice cost suplimentar asociat CBAM poate ajunge, în cele din urmă, să se reflecte direct în bugetul fermierului.

Fără mecanism de intervenţie în perioade de criză

Articolul 27a, propus iniţial de Comisia Europeană, ar fi oferit posibilitatea unei intervenţii temporare în cazul unor circumstanţe grave şi neprevăzute care ar provoca distorsiuni majore pe piaţă. Consiliul UE a păstrat această posibilitate în poziţia sa, în timp ce Parlamentul a decis să o elimine.

În locul suspendării mecanismului, Parlamentul susţine utilizarea unor venituri CBAM pentru sprijinirea sectoarelor afectate în perioade de criză. Pentru agricultura europeană, însă, soluţia ridică semne de întrebare, întrucât nu elimină presiunea asupra costului fertilizanţilor în momentul în care aceasta apare.

Copa-Cogeca: „Fermierii nu pot fi amortizorul de şoc”

Copa şi Cogeca au reacţionat critic la vot, considerând că eliminarea articolului 27a îi lasă pe fermieri expuşi costurilor suplimentare generate de CBAM chiar şi atunci când piaţa îngrăşămintelor traversează o perioadă de criză. Organizaţia susţine că era posibilă o soluţie care să menţină obiectivele de decarbonizare şi competitivitate ale industriei europene a fertilizanţilor, dar să ofere în acelaşi timp agriculturii un mecanism temporar de protecţie.

Citeşte şi:
Fertilizarea de toamnă: fermierii reduc dozele, dar nu renunţă la elementele de bază

În opinia Copa-Cogeca, măsurile alternative discutate nu rezolvă problema structurală, cu atât mai mult cu cât CBAM este conceput ca un mecanism permanent, iar costurile sale sunt aşteptate să crească progresiv până în 2034.

Costurile ajung până la consumator

Miza depăşeşte însă relaţia dintre industrie şi fermieri. Costurile mai mari de producţie se pot transmite de-a lungul întregului lanţ agroalimentar, inclusiv în preţurile alimentelor. Negocierile dintre Parlamentul European şi statele membre urmează să stabilească forma finală a revizuirii CBAM.

Pentru agricultură, una dintre principalele întrebări rămâne dacă tranziţia climatică europeană poate fi realizată fără ca fermierii să suporte, în perioade de criză, o parte disproporţionată a costurilor.