Fertilizarea de toamnă: fermierii reduc dozele, dar nu renunţă la elementele de bază - Revista Ferma
3 minute de citit

Fertilizarea de toamnă: fermierii reduc dozele, dar nu renunţă la elementele de bază

Creşterea costurilor de producţie i-a determinat pe mulţi fermieri să reducă în ultimii ani cantităţile de îngrăşăminte utilizate la culturile de toamnă. În unele cazuri, reducerea a mers chiar până la renunţarea completă la fertilizarea de bază.

fertilizarea de toamna
Reducerea cantităţii de fertilizanţi reflectă tendinţa de ajustare a tehnologiilor agricole la realităţile economice actuale. | © Revista FERMA

Pentru Bogdan Măroiu, însă, strategia este una de mijloc – în sensul că dozele au fost diminuate faţă de anii anteriori, dar fertilizarea nu a fost eliminată. „Eu totuşi mai fertilizez. Nu chiar la nivelul la care fertilizam în anii trecuţi, undeva la 70% din norma de fertilizare eu dau oricum”, ne-a mărturisit fermierul din Găujani, judeţul Giurgiu.

Reducerea nu înseamnă, aşadar, renunţarea la fertilizare, ci o ajustare a tehnologiei în funcţie de costuri. Fermierul spune că a eliminat din schemă produsele considerate mai scumpe, concentrându-se în continuare pe îngrăşămintele de bază.

Prima aplicare, la semănat

În ceea ce priveşte momentul aplicării, Măroiu începe fertilizarea încă de la înfiinţarea culturii. „O parte din îngrăşăminte le administrez la semănat, pentru a asigura disponibilitatea nutrienţilor în perioada de răsărire şi de început a vegetaţiei”, explică acesta.

Bogdan Măroiu
La ferma lui Bogdan Măroiu din Găujani deciziile privind inputurile sunt adaptate tot mai atent la costurile de producţie. | © Revista FERMA

După această primă aplicare, fertilizarea este reluată în primăvară. „În mod obişnuit, următoarea etapă începe în jurul lunii martie, odată cu reluarea activităţii vegetative şi cu intrarea culturilor într-o perioadă în care necesarul de nutrienţi creşte”, argumentează giurgiuveanul.

Mai puţine inputuri, dar nu cu orice preţ

Pentru o exploataţie de dimensiunea celei administrate de Bogdan Măroiu (2.300 hectare), reducerea dozelor reprezintă o măsură care poate avea un impact important asupra bugetului tehnologic. În acelaşi timp, păstrarea fertilizării de bază arată că reducerea costurilor nu înseamnă, în cazul său, renunţarea completă la aportul de nutrienţi pentru culturile de toamnă.

Citeşte şi:
Când îşi va relua producţia Azomureş. Fermierii aşteaptă îngrăşămintele româneşti

Strategia lui Bogdan Măroiu este, astfel, una de ajustare a tehnologiei – mai puţine produse şi doze mai mici faţă de anii anteriori, dar menţinerea fertilizării considerate esenţiale pentru cultură.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×