Sorgul – de ce pragul de rentabilitate poate coborî de la 7 la 3 tone/ha când fermierul renunță la trader și vinde direct la sac?

În timp ce porumbul suferă în anii secetoși, sorgul începe să atragă tot mai mult atenția fermierilor din Bărăgan. Dar este această cultură o alternativă reală la porumb? Două experiențe, două abordări diferite.

IULIA ȘI CĂTĂLIN BLAGU: „A FOST CULTURA CARE NE-A SALVAT”

Pentru Iulia și Cătălin Blagu, fermieri din Urziceni, județul Ialomița, sorgul este o cultură de siguranță pentru anii cu deficit de apă.

„A fost cultura care m-a salvat. Sorgul este frate cu porumbul, dar este mai ok pe timp de secetă”, spune fermierul, la „Ziua Agriculturii Reziliente”, eveniment găzduit în ferma sa.

În urmă cu doi ani, seceta i-a compromis lucerna și a trebuit să găsească rapid furaj pentru mini-ferma de animale:

„Am testat un singur hibrid. Nu am avut destulă lucernă să le dau la animale. Atunci singura chestie a fost să tai sorgul, să-l îmbalotez ca să-l dau la animale” – Cătălin Blagu.

În opinia sa, tocmai rezistența la secetă îl face interesant acolo unde porumbul nu mai are apă:

„Din păcate, în zona noastră, porumbul a început să o ia într-o pantă foarte joasă, fiindcă nu avem apă să mai crească efectiv. Acest an este singurul an care ne-a plouat cu adevărat”.

ACEEAȘI CONCLUZIE O ARE ȘI SOȚIA SA, IULIA BLAGU:

„Da, este cultura care salvează atunci când este secetă. Anul acesta nu este la fel de relevantă, deși arată extraordinar de bine, cum a fost relevantă în urmă cu doi ani, atunci când nimeni nu producea mai mult de câteva sute de kilograme la floarea-soarelui și mai mult de o tonă la porumb”, a declarat pentru Revista Ferma președinta Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură.

Familia Blagu cultivă câteva sute de hectare și deține o microfermă de animale. Suprafața cu sorg a crescut de la 2 hectare în primul an, la 5 hectare anul acesta în platforma de sorg, cu planul de a ajunge la 10-20 de hectare anul viitor, cu o estimare de peste 5-6 tone/ha.

11 TONE/HA? „TOTAL FALS”

O perspectivă mult mai prudentă vine de la Nicolae Popescu, directorul tehnic al SCDA Brăila, fermier cu experiență în sorg între 2017 și 2023.

„Am avut sorg și nu am făcut bani”, afirmă acesta într-o postare video publicată pe pagina de Facebook Ingineru’ de serviciu.

Acesta contestă două afirmații vehiculate recent de un fermier din județul Dâmbovița: producții de 11 t/ha și pragul de rentabilitate de la 4,5 t/ha.

În 2018, pe 105 ha cu hibridul ES-Alize, a aplicat același pachet tehnologic ca la porumb, cu o excepție majoră:

„Suntem pe o parcelă unde am aplicat același pachet tehnologic ca la porumbul din sola alăturată, cu excepția erbicidului pe bază de nicosulfuron pentru combaterea costreiului. Practic, la sorg nu avem combatere chimică pentru costrei”.

PRODUCȚIA MEDIE: 5 T/HA, CU VÂRFURI DE 7,5 T/HA PE SUPRAFEȚE MICI DE 0,5 HA.

„Nu cred că există un soi pe teritoriul României sau al Uniunii Europene care să se apropie măcar de 10.000 kg/ha, darămite 11.000 kg. Din punctul meu de vedere, această afirmație este total falsă” – Nicolae Popescu.

RENTABIL DE LA 4,5 TONE ÎN SUS? „DEPINDE CUM VINZI”

La vânzarea en-gros către trader, calculele nu ies:

„Nu vei face bani de la o producție mai mică de șapte tone, nu de patru tone jumătate. Dacă vrei doar să o recoltezi, să o pui în camion și să aștepți 30 de zile banii de la trader, o vei vinde cu un preț diminuat față de porumb”.

La 0,80 lei/kg, cultura nu a fost rentabilă pentru el.

PREȚUL A SĂLTAT DE LA 65-70 DE BANI, LA 2 LEI/KG

Calculele se schimbă radical pe piața directă.

„O parte din cantitate am desfăcut-o către columbofili, către iubitorii de porumbei. În loc să vând cu 65-70 de bani, am primit 2 lei pe kilogram”.

„Dacă te gândești să pui 1, 2, 3, 5 sau 10 hectare și ai timpul necesar să-l vinzi la sac de 20, 30, 40 kg pe grupurile de pe rețelele sociale, vei găsi suficient de mulți crescători care îți vor cumpăra producția la un preț real. Atunci da, poți deveni rentabil chiar și de la 3 tone pe hectar”.

CONCLUZIA

Experiența celor doi arată că sorgul poate avea două fețe. Pentru unul, e soluția de siguranță când apa lipsește. Pentru celălalt, rezistența la secetă nu garantează automat profitul.

„Pentru rentabilitate ai nevoie pe lângă cheltuieli directe și de cheltuieli indirecte, de amortizări, de arende și acest lucru diferă de la fermier la fermier”, atrage atenția fermierul din Brăila.

Întrebarea nu mai e doar dacă sorgul poate înlocui porumbul în condiții de secetă, ci dacă fermierul are cui să-i vândă recolta și la ce preț. În câmp, sorgul poate fi mai rezistent. La vânzare însă, rezistența culturii nu garantează și profitul fermei.

În ferma lui Răzvan Miloş, ”sorgul a înlocuit porumbul”. Află AICI de ce!