Desigur, nu facem o analiză amănunţită, dar considerăm că ar putea fi util un tablou al anului agricol 2017 văzut din această perspectivă.
Programul ”Tomate româneşti”, despre care ministrul Petre Daea a vorbit în presă încă de la începutul mandatului său, poate fi calificat drept cel mai de succes proiect iniţiat de minister. Mii de legumicultori care s-au înscris şi au fost declaraţi eligibili au încasat 3000 de euro pentru două tone de roşii livrate pe piaţă. Măsura a fost amplu mediatizată, ba mai mult, a fost folosită de guvern şi de liderii PSD ca ”armă” de apărare, în contextul protestelor din februarie a.c.. Dacă vă mai amintiţi, la conferinţa de presă organizată de preşedintele PSD şi de premierul de atunci, Sorin Grindeanu, roşiile româneşti au fost invocate pentru a dovedi publicului că noua putere politică se implică din plin în sprijinirea fermierilor, deşi nu acest lucru făcea obiectul protestelor din stradă, ci modificările în domeniul legislaţiei penale şi administrative. Un lucru este cert: legumicultorii care au aplicat la DADR şi au dovedit că au vândut două tone de roşii au primit în cont cei 3000 de euro. MADR-ul a fost foarte generos nu numai în ceea ce priveşte suma acordată, dar şi în relaxarea termenului până la care fermierii erau obligaţi să livreze tomatele. Stabilit iniţial la 30 mai, ulterior termenul a fost împins la 15 iunie.
Roşii româneşti vs. tomate de import
Tarabele pieţelor agroalimentare şi standurile marilor magazine au avut, într-adevăr, roşii româneşti, dar nu ştim deocamdată dacă s-au redus în acelaşi timp importurile de tomate, acesta fiind unul dintre argumentele lansării programului. În orice caz, deficitul comercial în prima parte a anului s-a adâncit, fiind importate tot mai multe produse agro-alimentare. Consider că programul ”Tomate româneşti”, deşi, legal, a avut acoperire naţională, a fost benefic pentru legumicultorii din marile bazine legumicole situate cu precădere în sudul şi estul ţării şi mai puţin în Transilvania, iar aceste bazine legumicole se suprapun exact peste bazinele electorale ale PSD: Olt, Teleorman, Giurgiu, Galaţi. După cum am scris la vremea respectivă, bazându-mă şi pe declaraţiile unor fermieri activi în zona legumicolă, şefi de asociaţii profesionale, programul ar fi trebuit orientat către investiţii în infrastructură: spaţii acoperite, surse de căldură şi iluminat, instalaţii de irigare etc.
Un ajutor aşteptat
Programul pentru sprijinirea sectorului de creştere a suinelor, iniţiat la vremea respectivă de guvernul condus de Sorin Grindeanu, apoi reluat de Senat, aprobat şi trimis spre promulgare, a fost retrimis în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis şi acolo a rămas, după ce Comisia Europeană a recomandat autorităţilor româneşti să găsească alte mijloace pentru a ajuta fermele de porci. Nu s-a mai auzit nimic de acest program care prevedea pentru fermele cu efective mai mari de 600 de porci alocarea unor pachete financiare de 10.000 de euro pentru fiecare grupă de 200 de capete.
În timp ce legea prin care urma să fie instituit programul ”Porcul românesc” se afla la Senat, au apărut în presă dezvăluiri despre ferma de porci administrată în Teleorman de fiul lui Liviu Dragnea, fiind lansate acuzaţii că programul ar camufla, de fapt, un ajutor financiar consistent atât pentru afacerea respectivă, cât şi pentru afaceri similare ale unor politicieni cu interese în sectorul creşterii suinelor.
Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-30 decembrie)
Un articol semnat de DUMITRU BĂDIŢA
