Este singura asociaţie din judeţul Neamţ acreditată de MADR şi ANZ pentru serviciul de determinare a calităţii genetice a raselor din specia taurine. În prezent are încheiate contracte cu aproximativ 1700 de fermieri pentru circa 24.000 vaci cu lapte, de pe raza judeţelor Suceava, Neamţ, Botoşani şi Iaşi.
”În jud. Suceava, peste 1100 de crescători de vaci cu lapte au înţeles beneficiile înscrierii efectivelor în COPL şi în Registrul Zootehnic (fostul Registru Genealogic al rasei). În Neamţ au rămas circa 300 de fermieri, în judeţul Botoşani 280, iar în judeţul Iaşi, 10 fermieri. Împreună cu echipele coordonate de ing. zootehnist Cosmin Dima – responsabil cu partea tehnică şi cu efectuarea supracontrolului în ferme, şi un inginer industria alimentară – Oana Dima – responsabil de relaţia cu APIA, am reuşit să aducem mii de euro în ferme”, ne declara Margareta Mihăilescu, preşedintele A.C.A. ”Operatorul IA” Tg. Neamţ.
Cum i-au convins pe micii crescători să adere la performanţă?
A contat mult puterea de a convinge crescătorii că trebuie să desfăşoare o activitate profesionistă, ordonată şi, de ce nu, avantajoasă pentru ei. ”Întotdeauna le-am spus că avem condiţii naturale, poate, cu mult mai bune decât în alte ţări europene cu economii avansate şi că trebuie să profităm, să fim ambiţioşi şi organizaţi, ca să putem câştiga ca şi ei, mai ales prin atragerea fondurilor europene. Dacă mulţi fugeau de micii fermieri, care aveau 5-6 capete de vaci în exploatare şi nici acelea grozave, noi am avut ambiţia de a încerca să îi învăţăm zootehnie şi să îi organizăm mai bine.
Astăzi, aproape 90% dintre fermierii care primesc subvenţii suplimentare pentru vacile aflate în COPL sunt dintre acei mici fermieri care, între timp, şi-au mărit efectivele şi au ajuns la 8-10-20 vaci în exploatare”, sublinia Margareta Mihăilescu.
Fermele au nevoie de bani pentru ameliorare
Cu o experienţă de peste 4 decenii ca specialist şi coordonator al activităţii de ameliorare a raselor, Margareta Mihăilescu pledează pentru susţinerea financiară a fermelor de familie, îndeosebi cele din zonele premontane şi montane, supuse unui mare risc al depopulării din cauza spectrului redus de activităţi economice care pot fi dezvoltate.
”Pentru cei care sunt interesaţi, inclusiv pentru decidenţi, oricând pot pune la dispoziţie dovezi ale faptului că fermierii, dacă sunt plătiţi, au disponibilitatea de a creşte calitatea animalelor pe care le exploatează şi de a spori efectivele. Eu am şi experienţa timpurilor de dinainte de ’89, atunci când lucram tot în ameliorare şi aveam în controlul oficial al producţiei de lapte doar fermele din CAP-uri sau IAS-uri. În sectorul privat, din cauză că oamenii nu erau plătiţi, nu exista acest interes. Acum, cu noile forme de sprijin, a fost cu mult mai bine”, consideră specialistul.
Zeci de locuri de muncă şi instruiri profesionale
Asociaţia a creat peste 60 de locuri de muncă, în cele patru judeţe ale Moldovei. ”Lunar, trebuie să avem mulţi oameni pe teren, în ferme, pentru a efectua controalele şi pentru a transmite datele. Toate informaţiile sunt, apoi, sistematizate şi, practic, era nevoie de o reţea bine pusă la punct, pentru a desfăşura toată activitatea în mod profesionist, în timp optim şi eficient. Doar aşa, am putut căpăta încrederea micilor fermieri care şi-au primit banii la timp şi, împreună cu aceştia, am putut face paşi înainte pe segmentul de ameliorare genetică”, sublinia Margareta Mihăilescu.
Acum, crescătorii îşi cunosc foarte bine lecţia şi, dacă ar fi cazul, ei înşişi, oricând, ar putea deveni controlori, fiind instruiţi profesional. ”Pe lângă faptul că oamenii simpli care creşteau 5-10 vaci, odată ce au fost convinşi să îşi înscrie efectivele în COPL, au câştigat subvenţii suplimentare de 5-10 mii euro/fermă, prin munca riguroasă a controlorilor care i-au instruit asupra bunelor practici zootehnice au dobândit şi informaţii despre norme de creştere şi exploatare igienică şi eficientă a vacilor”, argumenta specialistul nemţean.
Cerinţe stricte, dar nu imposibile
Cuantumul SCZ, la nivel naţional, reprezintă o sumă totală fixă anuală care se împarte la numărul total de vaci înscrise în COPL şi Registrul Zootehnic. ”La început, exista condiţia de a avea un număr de minimum 10 vaci înscrise în control, dar ulterior numărul a fost redus la 5 vaci. Vacile de lapte din exploataţia pentru care beneficiarul solicită SCZ trebuie să îndeplinească în mod cumulativ şi alte condiţii.
Sunt cerinţe pe care cei aproximativ 1700 de fermieri au ajuns să le îndeplinească, preciza preşedintele ACA ”Operatorul IA”.
Simt o mare mândrie când văd că unii dintre tineri aleg să nu mai plece în străinătate, fiindcă au auzit că s-au luat şi o mie de euro sau cinci sute de euro pe cap de vacă aflată în controlul oficial şi că, astfel, ar avea şi ei mai multe şanse de trai bun, acasă
MARGARETA MIHĂILESCU
preşedintele ACA ”Operatorul IA”
FIECARE FERMĂ E O COMOARĂ
”Sunt mândră când aud că anumiţi fermieri fără prea multe studii ajung să mă întrebe de unde ar putea să mai achiziţioneze câteva vaci cu Certificat Zootehnic. Înseamnă că şcolarizarea pe care o facem şi rigoarea instalată în activitate, asociate formelor de sprijin financiar pentru care pledez, îşi arată roadele. Vorbim, de fapt, despre oameni care, pur şi simplu, nu ştiau că stau pe o comoară – resurse de sol, climă, efective de animale şi nevoie de hrană -, dar care au învăţat să descopere comoara lor şi care, acum, au câte o mică afacere din care pot trăi decent şi pe care doresc să o dezvolte”, mărturisea cu entuziasm Margareta Mihăilescu.
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi