Are 28 de ani, gestionează 5000 de hectare și mizează pe noi tehnologii agricole și pregătire continuă - Revista Ferma
6 minute de citit

Are 28 de ani, gestionează 5000 de hectare și mizează pe noi tehnologii agricole și pregătire continuă

Dragos0140.MP4.00 39 32 08.Still001 scaled e1715994352916 Are 28 de ani, gestionează 5000 de hectare și mizează pe noi tehnologii agricole și pregătire continuă

Pe Marian Mitran l-am întâlnit la mai multe evenimente de lansare a unor noi tehnologii agricole și putem spune, pe drept cuvânt, că reprezintă perspectivele viitoarei generații de ingineri agronomi. La doar 28 de ani administrează cele 5000 de hectare ale fermei LuxCom, din județul Călărași, și afirmă că principalele atuuri pe care fermierii le au pentru a face față actualelor condiții din agricultură sunt tehnologia și pregătirea continuă. Ce presupun aceste lucruri?

La 9 ani conduceam tractorul

Pasionat și dedicat agriculturii, Marian este absolvent al Facultății de Inginerie Agricolă din cadrul USAMV București, însă primii pași în acest domeniu i-a făcut încă din copilărie.

„Bunicul meu avea o asociație de 300 de hectare și mă lua cu el pe câmp la diferite lucrări agricole. La 8-9 ani mă duceam la arat și la discuit doar din plăcerea de a conduce tractorul, un U650. Vacanțele de vară mi le petreceam în majoritatea timpului pe câmp, lucrând cot la cot cu angajații bunicului. De atunci am agricultura în sânge, face parte din mine, așa că era absolut normal să mă îndrept spre acest domeniu. Imediat după ce am absolvit Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, m-am angajat într-o fermă de 1.500 de hectare, iar în prezent sunt inginer agronom în cadrul LuxCom.SRL, unde lucrăm aproximativ 5000 de hectare, cultură mare”, ne-a povestit tânărul.

E important să îți actualizezi mereu abordarea

„Pentru mine e important să fiu la curent cu tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu, de aceea particip la multe evenimente și de aceea mă documentez foarte mult. Apoi toată informația trebuie pusă în practică în câmp. Inițial testez pe suprafețe mai reduse și după aceea, în funcție de rezultate, introduc treptat în ferme. Noi avem terenuri în mai multe zone din județ și e posibil ca uneori să greșesc; unele soiuri sau hibrizi să meargă mai bine pe anumite parcele și să nu aibă aceleași randamente pe altele. Din greșeli învățăm și de la an la an încerc să fac meseria asta din ce în ce mai bine.
Anul trecut recordul meu la grâu a fost 9.200 kg/hectar cu soiul Avenue, iar la porumb puțin peste 14.000 kg/hectar cu un hibrid de la Pioneer. Însă, ceea ce contează cu adevărat este ca producția să fie stabilă. În 2023, media la grâu a fost undeva la 7 tone/hectar pe o suprafață totală de 1500 de hectare. Anul acesta avem 1200 de hectare cu grâu și sperăm să ne mai vină 15 litri de apă până la sfârșit de depunere a bobului, pentru a avea o medie de cel puțin 6,5 tone/hectar”, a adăugat Marian Mitran.

La finalul lunii martie, l-am vizitat pe tânărul agronom în exploatația din localitatea Radu Vodă, jud. Călărași, unde ne-a prezentat tehnologia pe care o folosește la grâu:

Cu ce provocări s-a confruntat și cum le-a făcut față?

Pentru majoritatea fermierilor din zona Bărăganului seceta reprezintă principalul factor de risc pentru diminuarea sau pierderea recoltei, iar același lucru este valabil și în cazul terenurilor exploatate de Marian Mitran. Din acest motiv a mizat pe investițiile făcute în irigații, iar rezultatele s-au văzut din primul an.

„În ferma în care am filmat, am implementat începând de anul trecut irigațiile; din cele 1000 de hectare, 800 sunt irigate. Dacă ținem cont de seceta agresivă cu care ne-am confruntat pot spune că investiția s-a amortizat, cel puțin în parte, încă din primul sezon. Fără irigații nu am fi ajuns la 14 tone pe hectar la porumb, abia dacă am fi avut ce recolta. Aici, în sudul țării, irigațiile sunt prioritatea numărul 1, însă mai e ceva: am realizat asolamentul și în funcție de accesul la apă. Pe solele unde nu avem irigații am cultivat grâu, pentru că este mai rezistent la secetă și se dezvoltă într-o perioadă în care putem spera că avem ploi”, ne-a explicat tânărul agronom.

Totodată, după un 2023 dificil din punct de vedere financiar, Marian Mitran a decis să renunțe la branduri și să se concentreze pe substanțele active, luând în considerare și posibilitatea de a avea culturi intercalate sau covoare vegetale cu leguminoase, pentru că: „dacă nu vrei să renunți nici la bani, nici la cultură, atunci acesta ar fi singurul mod în care poți să faci economie”.

Încearcă să împace convenționalul cu minimum tillage

Pentru lucrările solului tânărul folosește o abordare hibridă: arătură pentru culturile de primăvară și o prelucrare minimă pentru cele de toamnă. Mai precis, grâul și rapița sunt semănate folosind un utilaj Horsch Focus, iar în cazul prășitoarelor (porumb sau floarea soarelui) optează pentru arătură. Pare contraintuitiv, însă Marian Mitran susține că aceasta este cea mai adaptată tehnologie pentru condițiile din solele pe care le exploatează:

„La grâu sau rapiță fac o dezmiriștire superficială sau intru direct cu Horsch Focus, iar la porumb sau floare folosesc arătura. Având sisteme de irigații plantele prășitoare își dezvoltă mai repede rădăcina și au și o creștere mai rapidă. În acest caz, experiența anilor trecuți ne-a demonstrat că avem producții mai ridicate atunci când facem arătură, decât atunci când folosim alte tehnologii”.

Dragos0137.MP4.00 38 22 28.Still001 scaled e1715995420168 Are 28 de ani, gestionează 5000 de hectare și mizează pe noi tehnologii agricole și pregătire continuă

Ce tehnologii vede implementate în ferme?

În opinia tânărului agronom digitalizarea și bio-stimulatorii sunt două dintre tehnologiile care vor marca viitorul agriculturii.

„Astăzi pe orice fermier sau agronom digitalizarea și tehnologia îl ajută foarte mult. Ca să vă dau un exemplu, o parcelă de mari dimensiuni, de peste 50 de hectare sau 100 de hectare, este foarte greu de monitorizat la pas. Însă cu ajutorul aplicațiilor prin satelit sau a unei drone lucrurile devin mult mai ușor de făcut. De la jurnalul de operațiuni, la ghidarea tractoarelor și păstrarea liniilor sau monitorizarea culturilor, totul poate fi făcut mai ușor cu ajutorul digitalizării.
Pe partea de cultură, cred că soluțiile biologice și bio-stimulatorii pot juca un rol important, dar nu trebuie să uităm de fertilizarea și tratamentele de bază. Sunt tehnologii care ajută, însă ele nu pot înlocui lucrurile cu adevărat esențiale, precum apa sau cunoștințele agronomice. Irigațiile sunt doar un plus în raport cu precipitațiile și la fel este și digitalizarea față de pregătirea continuă a celor care lucrează în agricultură”, a încheiat Marian Mitran.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →