Odată cu primii stropi de ploaie au apărut şi problemele în amenajările de desecare cu evacuare prin pompare şi/sau gravitaţională din judeţul Galaţi.
În zona staţiei SPE Valea Gerului, în partea vestică a satului Vameş, apa a început să băltescă pe o suprafaţă întinsă de teren. În această amenajare hidrotehnică de la Valea Gerului, echipată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare ce acoperă 460 ha, fermierii nu au încheiat contracte de prestări pentru servicii de desecare.
Precizăm că legislaţia în vigoare prevede înţelegeri contractuale între deţinătorii de teren, proprietari sau arendaşi, şi ANIF, contracte în urma cărora să se asigure susţinerea financiară a unei părţi din cheltuielile din amenajare.
„În perimetrul respectiv, din apropierea DN 25, sunt înfiinţate culturi agricole pe mai multe sole ce însumează aproximativ 300 ha. Însă, partea cea mai îngrijorătoare a acestei poveşti este că o bună parte din intravilanul satului Vameş va fi afectată din cauza ridicării pânzei freatice. În zonă, apa se află la suprafaţa solului. Ar trebui pornită staţia de desecare, chiar şi în condiţiile în care nu se vor înregistra precipitaţii însemnate cantitativ.
Mai mult, în câteva zone ale judeţului Galaţi, în cazul căderii unor precipitaţii însemnate cantitativ, există pericolul potenţial de eroziune de suprafaţă pe versanţi sau de colmatare a reţelei de interceptare, preluare şi evacuare a apei pluviale în amenajările de combatere a eroziunii solului”, ne-a declarat Liviu Baltagă, inspector şef al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Galaţi.
Menţionăm că numai în judeţul Galaţi, amenajările de desecare cu evacuare prin pompare şi/sau gravitaţională se întind pe o suprafaţă de 51.258 ha, din care în Câmpia Covurlui – 39.161 ha şi 12.097 ha în Brateşul de Sus.
Lucrări abandonate, albii colmatate…
Revenind la lucrările de combatere a eroziunii solului, specialistul în îmbunătăţiri funciare afirmă că cea mai afectată va fi zona de nord-est a judeţului Galaţi, unde versanţii sunt foarte abrupţi, timpul de concentrare a scurgerilor este extrem de mic, iar caracterul de torenţialitate al bazinelor hidrografice din arealul judeţului este ridicat.
Valea Covurluiului şi mai ales albia minoră regularizată a pârâului Chineja sunt complet colmatate. În ultimii ani, firul unor văi s-a înălţat cu 1,5-2 m faţă de cota iniţială. „Aceasta înseamnă că solul fertil se spală şi-l regăsim transportat în pârâul Chineja, care-l duce în aval până spre lacul Brateş”, ne-a explicat Baltagă.
Schimbări climatice şi legi haotic aplicate
Factorii principali ai acestui proces ireversibil de degradare a solului sunt: importantele schimbări climatice ce se produc şi… legea prost aplicată!
Sau, mai precis, neştiinţa celor din comisiile locale de punere în posesie care au aplicat haotic şi după bunul lor plac prevederile Legii 18, retrocedând terenuri fără a ţine seama de amenajările echipate cu lucrări de combatere a eroziunii solului.
În primul rând, este vorba despre lucrări de reducere a fenomenului de eroziune de suprafaţă, cum am putea exemplifica: terase, benzi şi fâşii înierbate, valuri de pământ, dar şi de lucrările de combatere a eroziunii de adâncime – prin baraje, traverse, praguri, consolidări de mal, ziduri de sprijin, plantaţii antierozionale şi lucrări de evacuare a apei prin captări de izvoare, drenaj închis, canale (de coastă, marginale), debuşee şi construcţiile hidrotehnice aferente (căderi, podeţe).
Punerea în posesie în parcele… filozofice!
În teren se află nenumărate situaţii în care proprietarii au fost puşi în posesie… filozofic; sub semnul… “spaţiului mioritic”, definit de filozofia blagiană ca un orizont ondulat: deal-vale, deal-vale…
Adică, mai pe înţeles, laturile mai mari ale parcelelor sunt perpendiculare pe curbele de nivel. Sunt terenuri situate pe versanţi, unde a fost aplicată o parcelare în fâşii cu lăţimi extrem de mici, chiar şi între 1 şi 2 m.
În aceste condiţii, este lesne de înţeles faptul că nu se poate lucra terenul pe curba de nivel; ar fi utopic să se ceară acest lucru. În plus, micului producător agricol nu-i mai poate impune nimeni ce să cultive acolo, nu-l restricţionează absolut nimeni în stabilirea planului de cultură. Unele plante de cultură sunt recomandate a se însămânţa pe anumite amplasamente şi pentru rolul lor în fixarea solului.
Aşadar, agrotehnica antierozională este la… pământ; evoluează – ca la gimnastică – la… sol! Specialişti în îmbunătăţiri funciare sunt în… stare de orice, adică în preaviz, Administraţia Naţională se află în evidentă… degradare calitativă şi cantitativă, iar eroziunea solului accentuează fenomenul de deşertificare în multe zone ale judeţului Galaţi. Şi toate acestea se petrec sub ochii noştri pe o suprafaţă de aproximativ 170.000 ha!
