Agricultura europeană trece printr-o perioadă critică: starea de spirit în rândul fermierilor este alarmantă. Un sondaj realizat de McCain Foods – Raportul Farmdex 2025 – arată că aproximativ jumătate dintre fermierii britanici (51%) au luat în calcul să părăsească agricultura în ultimele 12 luni, iar 40% cred că ar putea fi forțați să iasă din profesie în următorii zece ani.
Raportul, realizat în vara anului 2025 și bazat pe un sondaj efectuat pe fermieri din Marea Britanie, este un semnal clar de pericol pentru viitorul aprovizionării cu alimente.
Indicele de optimism Farmdex, citat de Agrarheute, este de -38%, o valoare care reflectă îngrijorarea larg răspândită; doar 12% dintre fermieri s-au declarat optimiști, în timp ce 74% s-au declarat explicit pesimiști cu privire la viitorul industriei.
În același raport, 35% dintre fermieri raportează pierderi sau că activitatea doar le acoperă cheltuielile, iar doar 14% au reușit să obțină un profit de peste 10% – semne că problema nu este limitată la ferme mici: chiar și fermele evaluate la peste 2,5 milioane lire sterline nu sunt imune la tendințele negative.
Cele mai mari provocări semnalate:
- Creșterea prețurilor la inputuri (energie, semințe, îngrășăminte)
- Situația incertă a subvențiilor și modificările reglementărilor fiscale
- Scăderea prețurilor de piață pentru produsele agricole
Aceste forțe combinate transformă agricultura dintr-o profesie vulnerabilă la șocuri într-una aflată sub presiune structurală.
Sănătatea mintală și povara muncii
Sondajul Farmdex arată că meseria de fermier are un cost uman: 61% dintre fermieri spun că profesia le afectează negativ sănătatea mintală.
Munca familială neremunerată este răspândită – prezentă în 60% dintre ferme – și contribuie la menţinerea activităţii, dar şi la epuizare.
Orele lungi sunt norma: 84% lucrează mai mult de 40 de ore pe săptămână, iar 36% ajung la peste 70 de ore în sezonul de vârf. Aceste elemente devin factori importanţi în decizia fermierilor de a continua sau nu.
Politicienii trebuie să acționeze. Ce solicită fermierii!
Problema nu este doar economică, ci strategică: 86% dintre fermieri s-au declarat pesimiști cu privire la securitatea alimentară pe termen lung în Marea Britanie. În mod aproape unitar, fermierii cer intervenţii: 96% solicită investiţii pentru a menţine securitatea aprovizionării, iar 92% văd politica guvernamentală actuală ca una dintre cele mai mari ameninţări la supravieţuirea industriei.
Agricultura în FALIMENT! Zeci de fermieri români au intrat în insolvență în 2025!
Comunicatul McCain folosește aceste constatări pentru a face apel la colaborare intersectorială și la intervenții concrete:
- sprijinirea agriculturii regenerative pentru a îmbunătăți securitatea alimentară și profitabilitatea fermierilor;
- acordarea de prioritate securităţii alimentare pe termen lung;
- claritate în privinţa direcţiei de politică și a finanţării guvernamentale;
- asigurarea viabilităţii pe termen lung a fermelor familiale;
- garantarea unor acorduri comerciale echitabile care sprijină producţia internă.
Semnal similar în Germania
Semnalul de alarmă nu e numai britanic: barometrul agricol al Rentenbank arată că sentimentul s-a deteriorat și în Germania — doar 60% dintre companiile chestionate își văd viitorul ca fiind satisfăcător sau mai bun, comparativ cu 67% în sondajul precedent din vară. Fenomenul indică o tendință regională: agribusiness-ul european trece printr-o perioadă de înrăutățire a climatului economic și a perspectivei investiționale.
România: cifre din agricultură care îngrijorează!
Situația românească are elemente comune, dar și particularități care o fac fragilă: România concentrează aproximativ 23% din forţa de muncă agricolă a UE — circa 1,77 milioane de locuri de muncă — iar aproximativ 44% dintre fermieri au peste 65 de ani, semnalând o problemă acută de transfer generaţional. Aceste date arată că România are o povară socială foarte mare pe umerii agriculturii și o vulnerabilitate la pierderea forței de muncă tinere.
Pe deasupra, costurile de producţie sunt în creștere: îngrășămintele au consemnat scumpiri semnificative în 2025 (creșteri estimate între 18–30% față de toamna 2024), iar costul mediu pentru îngrășăminte la porumb este evaluat între 2.000–2.500 lei/ha — cifre care erodează marjele fermierilor români. Aceste presiuni se suprapun peste o structură a exploatațiilor adesea fragmentată și cu acces limitat la finanțare și tehnologie.
Consecinţe şi pași necesari
Dacă peste jumătate dintre fermieri în Marea Britanie se gândesc să renunţe — iar semnalele din Germania şi tensiunile româneşti se aliniază cu acestea — consecințele pentru securitatea alimentară, ocuparea în mediul rural și lanţurile valorice sunt majore.
Soluțiile cer intervenţii simultane: claritate legislativă, pachete de susţinere financiară orientate spre viabilitate (nu doar subvenţii episodice), investiţii în irigaţii şi stocare, consolidarea exploataţiilor, acces la credit şi digitalizare, şi programe serioase pentru atragerea tinerilor în agricultură.
Pe scurt: avem de-a face nu cu o serie de probleme izolate, ci cu un risc structural pentru agricultură — iar cifrele (51% care se gândesc să plece, indicele de optimism -38%, pierderile raportate, degradarea perspectivei în Germania, îmbătrânirea fermierilor români) cer politici rapide, coordonate şi vizibile.
