Comerțul în târg cu brânză frământată a fost și rămâne o tradiție în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud.
Reputația produsului este dată de dovezile istorice privind vechimea și notorietatea acestuia, transmise prin izvoare orale culese și transcrise în reviste, cărți, pentru a fi păstrate în timp pentru generațiile viitoare.
Teaca, veche localitate istorică din Câmpia Transilvaniei, este atestată documentar de la 1318″ și a fost cunoscută sub mai multe denumiri de-a lungul timpului.
ANA LU’ PILU DIN TEACA
Ana lu׳ Pilu se trage dintr-o familie în care atât bunica, dar și mama produceau și comercializau brânza frământată, după o rețetă veche, transmisă din generație în generație.
Cașul se transformă în brânză frământată pentru a-i conserva și înnobila gustul specific.
Un obicei străvechi al zonei este târgul care se ține în ziua de luni a săptămânii, unde țărăncile vând ouă, caș brânză frământată și găini.
”Numele meu este Ana Sălăgean, dar toată lumea mă știe de Ana lu’ Pilu din Valea Lupului. Am 63 de ani și sunt venită aici noră de 46 de ani”, spune gospodina din Teaca.
CAȘ ȘI BRÂNZĂ DIN FERMA FAMILIEI. ”VINDEM LA CINE CUMPĂRĂ!”
Toată familia își câștigă traiul din creșterea animalelor.
”Avem vaci și oi. Tot laptele îl facem caș și brânză și vindem la cine cumpără!”
”Vara, când oile sunt cu lapte, facem brânză amestecată (lapte de vacă amestecat cu lapte de oaie) iar iarna facem caș și brânză numa’ din lapte de vacă. Cașul din lapte de vacă îi mai galben, mai fain”, spune Ana lu׳ Pilu.
CUM SE FACE CAȘUL PE VALEA LUPULUI?
”Când închegăm, laptele trebuie să fie călduț. Vara doar îl strecurăm și-l și închegăm. Iarna trebuie să-l încălzim puțin. Știu la mână, să fie călduț.
După ce laptele îi pregătit, îl punem în cazane și îl lăsăm cu cheag 40 de minute. Îl rupem cu mâna după ce s-a închegat, apoi lăsăm cașul să se așeze 10-15 minute.
Îl strângem ușor cu mâna și îl punem în găleată, unde îl rupem ca să se mai scurgă de zăr. Apoi îi dăm formă de caș și îl punem la scurs în pânzături.
Vara îl punem să se scurgă afară și iarna la pod, în casă, deasupra sobei.
Cam în 2-3 zile, cașu-i copt”, explică doamna Ana.
BRÂNZA FRĂMÂNTATĂ SE VINDE CA PÂINEA CALDĂ!
”Când avem prea mult caș și nu se vinde, îl facem brânză frământată cu sare și o punem la borcane.
Cașul copt îl dăm prin mașina de tocat și punem tot un lat de mână de brânză și-un pumn de sare așa, în straturi. Apoi o frământăm bine, o facem bulgări și o batem în borcane. Înainte se punea în budăi de lemn (n.a.: budăi – vase din doage, de forma unui trunchi de con, în care se păstrează laptele și brânza, se duc bucatele la câmp, se țin băuturi etc.)”, povestește gospodina.
”Lunea merg cu caș și brânză frământată în piață. Niciodată n-am venit cu ele înapoi acasă”, spune Ana lu׳ Pilu.
Citiți mai multe despre BRÂNZA FRĂMÂNTATĂ DE TEACA în ediția 1-14 februarie a revistei Ferma!
