„A nins bine, neviscolit, zăpada s-a depus uniform pe câmp, stratul are 40 cm grosime, culturile sunt protejate de ger. Putem să zicem că la momentul ăsta e bine! Cum o să evolueze vremea în continuare, n-am de unde să ştiu!”, ne-a declarat producătorul agricol la momentul discuţiei noastre.

„NU SEMĂN RAPIŢĂ DACĂ NU AM UMIDITATE DE RĂSĂRIRE!”

„În toamna asta am pus rapiţă multă, o suprafaţă de 140 de hectare, fiindcă mi-a permis timpul; eu nu semăn rapiţă dacă nu am umiditatea de răsărire asigurată. O să fie în detrimentul florii-soarelui, pentru că la cultura de porumb nu o să renunţ.

Între floare şi rapiţă aleg rapiţa din trei motive:

1. se câştigă ceva mai mult la media pe hectar;

2. vin banii foarte repede;

3. cultura are costuri mai scăzute decât floarea-soarelui!

IRIGAŢII PE 800 DE HECTARE

Marea realizarea a fermierului din comuna Tichileşti este reabilitarea staţiei de pompare care să asigure irigarea culturilor aproape pe întreaga suprafaţă de circa 800 de hectare. Lucrările sunt aproape de finalizare şi sunt speranţe ca la începutul campaniei de udare să poată asigura apa în câmp. 

„În ideea că o să stăpânesc irigatul, am de gând să vin cu floarea-soarelui cultura a doua după orz”, şi-a dezvăluit intenţia de viitor cultivatorul.

DE 15 ANI PRODUCE SĂMÂNŢĂ

Constantin Manta îşi produce singur sămânţa. Are o experienţă derulată pe parcursul a unui deceniu şi jumătate. Foloseşte soiuri de grâu şi orz de la Limagrain; le cunoaşte foarte bine pentru că a fost printre primii distribuitori de sămânţă din judeţul Brăila.

„O bună pentru o bună parte din suprafaţa pe care o cultiv sunt loturi semincere. De 15 ani îmi produc singur sămânţa, o selectez, o tratez şi o pun la vânzare pentru terţi. Mult timp am făcut şi sămânţă de mazăre LG, acum nu se mai caută! Dar s-ar putea să revină piaţa, aşa se preconizează!”, susţine fermierul.

Acesta ar vrea să facă şi lot de hibridare la porumb, însă aşteaptă condiţiile financiare. „Părerea mea este că dacă faci 10-12 tone porumb consum ieşi cam tot pe-acolo ca şi cu lotul de hibridare. Aştept oferte avantajoase de preţ şi de lucru”, explică producătorul de sămânţă brăilean.

PROFITUL ESTE REINVESTIT!

În fiecare an, face o nouă investiţie în fermă, ţine pasul cu tehnica de mecanizare.

„Am luat un disc greu pentru lucrările solului. De 10-12 ani aplic sistemul minimum tillage. Rapiţa am semănat-o ca urmare a lucrărilor minime, de conservare a solului. La păioase, am ales anumite parcele pe care am considerat că se pretează acest gen de tehnologie. Nu fac lucrări minime pentru prăşitoarele de primăvară, dar depinde de sole, de planta premergătoare…”, precizează Constantin Manta.

FERTILIZAREA FOLIARĂ, „MECANICA FINĂ” A PRODUCŢIEI

La fertilizarea culturilor nu a trecut la aplicarea azotului lichid, aşa cum se procedează în anumite ferme şi în Insula Mare a Brăilei. Zice că „nu am infrastructura şi nici maşinile necesare şi nici convingerea că este cea mai bună metodă.”

„Deocamdată merg pe fertilizarea cu îngrăşăminte solide, la înfiinţarea culturilor la început de sezon şi pe vegetaţie aplic îngrăşăminte foliare. Dacă le foloseşti aşa cum trebuie şi cu încredere sunt destul de bune, adică se cunosc sporurile de producţie”, susţine Manta.  

Fermierul explică în continuare că la cerealele păioase administrează nutrienţii fracţionat: în toamnă – îngrăşământ de bază cu azot şi mai mult fosfor, iar în primăvară două fracţii de azot, completate cu îngrăşăminte foliare special formulate în funcţie de cultură.

E ZGÂRCIT CU CHELTUIELILE!

Ca orice fermier chibzuit, Constantin Manta este atent la costuri. „Sunt destul de zgârcit cu cheltuielile!”, zice râzând, nu-şi asumă riscuri inutile, aplică o tehnologie de cultivare medie. Studiază piaţa şi vinde atunci când crede că este momentul cel mai favorabil, iar o parte din producţie o păstrează la loc sigur pentru vremuri mai bune.  

„Am semănat când a trebuit, am avut un dăunător la rapiţă – care trebuia să fie – şi am intervenit în cultură cu un insecticid de contact. Probleme mari au avut cei care s-au grăbit să însămânţeze, eu nu am făcut-o!”, s-a felicitat pe sine cultivatorul.  

START PROMIŢĂTOR ÎN BRĂILA

După cum ne-a declarat ing. Traian Cişmaş, directorul executiv al DAJ Brăila, anul agricol 2023 a avut parte de un start promițător. În urma precipitaţiilor din ultima perioadă, semănăturile de toamnă au beneficiat de o bună răsărire, urmând un parcurs vegetativ aproape de optim. 

La nivelul judeţului, s-au cultivat 65.820 ha cu grâu, 24.385 ha cu orz și 7.935 ha cu rapiță.

ATENŢIE SPORITĂ LA CULTURI!

Fermierul Constantin Manta a semănat 150 ha cu grâu şi 80 de orz într-un teren pregătit cu mare atenţie, agronomic. Cu orzul au fost ceva probleme că a fost însămânţat la neirigat şi în primă fază a avut de suferit din pricina secetei. Dar şi-a revenit după ploile de toamnă târzie, mai ales că vremea deosebit de caldă a favorizat o bună vegetaţie.

un articol de

MARIAN MUŞAT