Cu privire la dimensiunea fizică (ha, capete de animale) a fermelor (exploataţiilor) agricole în România se poartă multe discuţii, unele având la bază doctrine economice şi politice, altele mentalităţi (de regulă învechite), iar altele necesitatea obiectivă de compatibilizare a structurilor agricole româneşti cu cele din UE – spaţiu economic, politic, juridic şi cultural spre care România doreşte să adere. De asemenea, în literatura ştiinţifică de specialitate sunt prezentate numeroase tehnici, metode şi modele de optimizare a mărimii şi structurilor fermelor, având la bază conceptul de economie de scară.
Trecând peste considerentele doctrinare şi cele de mentalitate (de cele mai multe ori încremenite în practica agriculturii socialiste), în articolul de faţă dorim să prezentăm experienţa europeană în domeniul mărimii fizice (pentru că există şi o mărime economică, dar, în majoritatea cazurilor, strâns corelată cu cea fizică) în UE precum şi un comentariu cu privire la posibilităţile (tendinţele) României în această direcţie.
Evoluţia exploataţiilor agricole în ţările UE
Tabelul 1
Este necesar de prezentat şi dimensiunile exploataţiilor (ha) din ţările care au aderat la UE din mai 2004, precum şi în România şi Bulgaria, în ordine descrescătoare: Cehia 100 ha, Slovacia 31 ha, Estonia şi Letonia 12 ha, Polonia 8 ha, Slovenia 6 ha, Lituania, Ungaria şi Bulgaria 4 ha, România 2,5 ha, media ţărilor CEE fiind 5 ha, adică de patru ori mai mică comparativ cu suprafaţa medie a fermelor din ţările (15) membre ale UE.
Este util de spus că în Cehia şi Slovacia suprafeţele exploataţiilor se referă la asociaţiile şi societăţile agricole create după 1989 în fosta Cehoslovacie, ca forme dominante de exploatare în agricultură.
Cu privire la suprafaţa medie de circa 2,5 ha din România, trebuie subliniat că aceasta maschează o dispersie extrem de mare, pe care o vom prezenta în continuare:
Tabelul 2
Exploataţiile de creşterea animalelor existente în România (date 2002) au în linii mari aceiaşi dispersie ca şi în cazul exploataţiilor de profil vegetal (de la ferma de subzistenţă până la mari latifundii). Vom exemplifica structura şi mărimea exploataţiilor de vaci cu lapte şi de porci:
Tabelul 3
Tabelul 4
Din analiza sumară a datelor prezentate în tabelele 2, 3 şi 4 avem posibilitatea să desprindem câteva concluzii cu privire la mărimea şi structura exploataţiilor agricole din România:
1. majoritatea exploataţiilor agricole româneşti au dimensiuni reduse, atât ca suprafaţă (4,14 milioane de exploataţii – 93% – au suprafaţa sub 5 ha) cât şi ca efective de animale (1,13 milioane de exploataţii – 96% au 1 sau 2 vaci, iar 1,9 milioane de gospodării – 72% cresc 1 sau 2 porci);
2. la polul opus, în România există un număr de exploataţii agricole cu suprafeţe extrem de mari (de peste 10.000 ha), acestea fiind total atipice pentru fenomenul agrar din UE. Acest tip de exploataţii agricole de tipul marilor latifundii sunt caracteristice economiilor agrare latino-americane şi nicidecum exploataţiilor din ţările evoluate economic (inclusiv SUA);
3. şi în România se conturează posibilitatea consolidării exploataţiilor privat-familiale de tipul celor (vest) europene, în sensul că, la această dată, există exploataţii cu caracter comercial (circa 325 mii care deţin 3,25 milioane ha, circa 3500 exploataţii care au peste 10 vaci – media 46 capete – şi aproape 4000 de exploataţii care cresc peste 50 de porci), embrionii viitoarelor ferme performante şi compatibile cu cele din UE;
4. cu referire la soluţiile posibile şi/sau optime de viitor pentru mărimea şi structura exploataţiilor agricole sunt multe opinii.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005
