Chiar dacă timpul pare să se fi oprit în loc pe perioada iernii, în realitate variaţiile mari de temperatură pot crea daune importante culturilor agricole – minimul istoric înregistrat în luna ianuarie este de -38,5 grade, dar au existat ani când termometrele au indicat şi 18 grade cu plus!
Din această cauză, pe timpul iernii controlul culturilor este o măsură obligatorie pentru cei care doresc să obţină producţii bune.
În primăvara anului trecut, circa zece la sută din recolta de toamnă a fost compromisă din cauza îngheţului, urmat de inundaţii. Acum ne confruntăm cu o altă situaţie. În luna noiembrie 2010 ne-am trezit cu un val de căldură neobişnuit, iar culturile semănate timpuriu au intrat în iarnă cu o stare de vegetaţie mult prea avansată.
Dacă au scăpat cu bine de prima zăpadă mai serioasă, fermierii trebuie să urmărească atent situaţia din câmp. Rezistenţa mică la iernare a culturilor semănate la sfârşit de septembrie, face ca acestea să devină extrem de vulnerabile la ninsorile abundente şi la ger.
Pomicultură
Bíró Sándor (foto), inginer agronom în localitatea sălăjeană Ip, şi-a luat toate măsurile pentru a preveni deteriorarea culturilor. Pe cele 10 hectare de teren cultivate cu meri, în regim superintensiv, acesta a intervenit la timp. „În primul rând am adunat plasa antigrindină pentru a nu se rupe sub presiunea zăpezii.
Dar înainte de a da primul ger am aplicat un tratament de iarnă cu sulfat de cupru, un fel de fungicid care acţionează împotriva anumitor boli”, ne-a mărturisit administratorul societăţii „Sălaj Plant”. Pentru luna ianuarie şi-a propus să efectueze tăierile de fructificare, prin care se urmăreşte o garnisire corespunzătoare a formaţiunii pe rod şi atingerea parametrilor specifici formei de coroană.
Ca să economisească timp şi mai ales ca să-şi uşureze munca, şi-a propus anul acesta achiziţionarea unui tocător de resturi vegetale. „Crengile rezultate după tăiere le vom măcina şi le vom împrăştia apoi în toată livada. Acestea acţionează ca un fel de îngrăşământ natural. De asemenea, vrem să facem aproape toate lucrările mecanizat”, spune fermierul.
Dacă vremea de afară îi va permite, spre sfârşitul lunii va mai transporta ceva gunoi de grajd pentru a împrăştia pe rânduri. „Important este însă ca pământul să fie îngheţat, să putem intra cu utilajele”, ne-a declarat Bíró Sándor. Deşi unii folosesc azot, el preferă îngrăşământul natural. „Noi suntem implicaţi în programul de distribuire a merelor în şcoli şi trebuie să întrunim anumite standarde.
Toate analizele efectuate până acum au ieşit foarte bine, nu s-au găsit nici un fel de substanţe toxice”. La începutul lui februarie, în cazul în care pământul nu va fi îngheţat, şi-a planificat să aplice încă un tratament cu sulfat de cupru. Nu-şi face griji din cauza posibilelor inundaţii, pentru că apa rezultată în urma topirii zăpezii se va scurge prin canalizarea special amenajată.
Cultura mare
La culturile de cereale de toamnă care nu au fost fertilizate înainte de semănat, în lipsa zăpezii şi dacă temperatura o permite, se poate fertiliza cu azot (circa 60-80 kg/ha). Culturile de grâu şi orz care nu au înfrăţit din toamnă şi cele care au o densitate redusă, trebuie să fie fertilizate cu azot cât mai devreme cu putinţă, chiar pe teren încă îngheţat.
În ferestrele bune de lucru se pot ara suprafeţele rămase nearate din toamnă, astfel încât până la primăvară pământul să se mărunţească sub acţiunea îngheţului şi a dezgheţului. Pentru a avea asigurată o recoltă bună, e nevoie şi de gunoi de grajd.
Pe solurile din câmpie, cu reacţie neutră, rezultate bune se obţin aplicând azotul sub formă de azotat de amoniu. În zonele de dealuri, pe soluri acide, este preferabilă aplicarea azotului sub formă de azotat de calciu (Nitrocalcar), iar pe solurile sărăturate îngrăşământul recomandat este sulfatul de amoniu.
Legumicultură
În legumicultură, se continuă pregătirea răsadniţelor, iar spre sfârşitul lunii se seamănă deja tomatele timpurii. Culturile înfiinţate toamna (salată, spanac, ceapă verde) pot fi protejate cu folie de polietilenă.
În unele regiuni, începe recoltarea în sere şi valorificarea salatei, gulioarelor şi a ridichilor de lună.
În lipsa zăpezii şi dacă pământul nu este îngheţat se poate fertiliza cu azotat de amoniu (circa 100-150 kg/ha).
Răsadurile de varză timpurie şi tomate se vor repica. Se seamănă ardeiul şi vinetele pentru culturile din solarii, iar spre sfârşitul lunii se repică şi acestea.
Viticultură
În viticultură este necesar controlul săptămânal al condiţiilor în care se păstrează materialul săditor. De asemenea, se aplică tratamentele de iarnă. Dacă terenul este dezgheţat, se desfundă pentru plantările de primăvară şi se procură îngrăşămintele chimice necesare.
