În perspectiva anilor care vin, agricultorul cu una sau cu două vaci nu va mai putea să facă bani din vânzarea laptelui dacă produsul livrat la procesare nu va fi conform cu standardele de calitate impuse de către Comunitatea Europeană.
Micul gospodar nu va putea produce lapte de calitate dacă nu va poseda răcitorul în care să păstreze laptele după ce a fost recoltat din ugerul vacilor. În lipsa acestuia, microbii lactici, care sunt prezenţi peste tot (în aer, pe mâinile şi hainele noastre, pe ustensilele utilizate la muls etc.) găsesc în laptele proaspăt muls un mediu foarte favorabil pentru înmulţire şi, în consecinţă, îl înăcresc (îl acidulează). Se înţelege că un astfel de lapte nu mai poate fi preluat de către procesatorul de lapte.
Din această cauză, micul agricultor va trebui să-şi vândă vacile, deci se va lipsi de cel mai important, dacă nu singurul, mijloc de a face un ban. Prin intermediul revistei Ferma, i-am sfătuit adeseori pe micii fermieri aflaţi în această situaţie să nu-şi vândă vacile, ci să le folosească pentru a produce, pentru vânzare, carne „în viu”, în loc de lapte.
Cu puţină strategie de ameliorare genetică…
Mare mi-a fost bucuria când, cu câtva timp în urmă, am vizitat ferma de vaci a inginerului zootehnist Virgil Ungureanu din Târgu-Jiu şi am găsit această idee pusă în practică. Ea a devenit operaţională nu oricum şi cu timiditate, ci la scară mare. Inginerul Ungureanu împreună cu fratele său deţin 80 de vaci de rasă locală ameliorată cu Bruna de Maramureş.
Deşi până nu demult obţineau un venit suficient de bun din vânzarea producţiei de lapte şi a viţeilor masculi, ei au hotărât, din motive de inginerie, să utilizeze vacile lor numai pentru producerea de viţei hibrizi pe care să-i vândă pe piaţă după ce ei ating greutatea vie de 400 kg.
Pentru aceasta ei au organizat în mod special procesul de producţie şi reproducţie din fermă. Au achiziţionat un taur dintr-o rasă de carne cu ajutorul căruia, în lunile iulie şi august, au montat toate femelele din fermă. Au realizat această strategie pentru ca vacile să fete în lunile aprilie – mai, când ele pot beneficia din plin de iarba proaspătă de pe păşune.
În felul acesta, vacile vor fi mai sănătoase în perioada critică de după fătare, vor da mai mult lapte şi la costuri minime. Viţeii, indiferent că sunt masculi sau femele, sug liber la propria mamă până când ajung la greutatea de 400 kg, moment în care toţi se vând la abator.
Pentru ca vacile din fermă să rămână în rasă pură, adaptate în gradul cel mai înalt la condiţiile locale, înlocuirea femelelor reformate se face numai cu viţele aparţinătoare acestei rase, achiziţionate de la alţi crescători din zonă. În felul acesta, rasa locală este folosită în fermă numai pentru producerea de viţei hibrizi destinaţi pieţei.
… ferma a devenit rentabilă
După doi ani de aplicare a unei astfel de tehnologii inovatoare, cei doi zootehnişti moderni afirmă că ferma lor este rentabilă, deoarece economisesc mulţi bani pentru realizarea furajelor (pe perioada când cresc viţeii folosesc doar păşunea fertilizată corespunzător), cheltuiesc mai puţin cu salariile (au doar doi îngrijitori), dar şi cu medicamentele şi cu veterinarul, întrucât vacile sunt foarte rezistente la îmbolnăviri.
În plus, viţeii hibrizi au un preţ mai bun, sunt mai viguroşi, cresc mai rapid şi au un aspect comercial net superior celor de rasă pură.
Proprietarii fermei declară că viţeii lor ating greutatea corespunzătoare pentru a-i valorifica la abator cu un preţ bun.
ÎNCĂ DOI ANI PĂSUIRE PENTRU LAPTELE NECONFORM
La mijlocul lunii noiembrie, Comisia Europeană a supus la vot derogarea acordată României în ceea ce priveşte prelungirea perioadei de tranziţie cu doi ani, până la finele lui 2013, pentru procesarea laptelui neconform cu cerinţele comunitare. Derogarea e valabilă doar pentru laptele materie primă colectat de către procesatori de la gospodăriile ţărăneşti cu 1-3 vaci.
„De altfel, noi am primit un acord de principiu din partea Comisiei în urma informărilor trimise de ANSVSA, am lămurit deja toate aspectele, iar statele membre nu au ridicat obiecţii. După vot, România primeşte derogarea de a procesa încă doi ani şi lapte neconform, iar produsele obţinute din acest lapte se vor pune doar pe piaţa naţională”, a declarat, cu câteva zile înainte de supunerea la vot, preşedintele ANSVSA, Radu Roatiş, citat de Agerpres.
Potrivit datelor ANSVSA, la ora actuală 82 de unităţi din România procesează lapte atât conform, cât şi neconform fără a avea linii separate, iar alte două unităţi procesează pe linii separate laptele conform şi materie care nu îndeplineşte cerinţele comunitare. Circa 30% din laptele prelucrat în România este lapte neconform.
