„Dacă temperatura scade până la -20 °C, mugurii de la speciile sâmburoase, cum sunt piersicul, caisul, cireşul şi vişinul, pot fi afectaţi de ger destul de uşor”, spune Teodor Ianc, pomicultor din Cheresig, judeţul Bihor.

„Freezing rain” ar putea asfixia mugurii

Pomicultorii sunt îngrijoraţi de apariţia fenomenului „freezing rain”. „Periculos este fenomenul de ploaie care îngheaţă instantaneu, pentru că împreună cu zăpada ar putea îngheţa pe ramuri şi ar conduce la asfixierea mugurilor. Dacă acest fenomen persistă, cu siguranţă va afecta producţia”, a adăugat pomicultorul bihorean.

Potrivit lui Ianc, nu este recomandat ca pomicultorii să scuture gheaţa sau zăpada de pe ramuri, pentru că acestea pot deveni casante, fragile şi există pericolul de a fi rupte împreună cu mugurii.

Mai periculos pentru pomicultură este îngheţul târziu de primăvară, dar nici gerul din această perioadă nu este de neglijat. „Chiar dacă este mai periculos îngheţul de primăvară, şi în această perioadă pot fi afectaţi mugurii, dacă temperaturile de peste -15 °C persistă mai multe zile, în special la sâmburoase”, a adăugat Teodor Ianc.

Pomicultorul bihorean are o plantaţie de 20 hectare de măr şi recomandă aplicarea tratamentelor de iarnă: „În ferestrele iernii, atunci când temperaturile depăşesc 8 °C, se recomandă un tratament pe bază de uleiuri minerale. De asemenea, la umflarea mugurilor se aplică tratamente cu zeamă bordeleză 1 la sută”.

Livada se protejează preventiv

Ce ar putea face acum pomicultorii pentru a-şi proteja plantaţiile? Mai nimic, spun specialiştii. „Împotriva îngheţului din această perioadă, pomicultorii nu pot face mai nimic. Măsurile trebuie luate înainte. Un pom viguros, bine îngrijit, trece mult mai uşor peste tot ceea ce înseamnă intemperii: secetă, temperaturi ridicate sau foarte scăzute”, ne-a spus Emil Farago, Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mere din Transilvania.

Emil Farago din Reghin, judeţul Mureş, deţine o plantaţie de circa 450 hectare de pomi fructiferi. Pomicultorul spune că: „în perioada februarie-martie, temperaturile pozitive ar putea crea probleme deosebite, pentru că pomii ar putea intra în vegetaţie prematură şi ar fi astfel mai expuşi la îngheţul de primăvară. Este preferabil, aşadar, ca în această perioadă să avem temperaturi negative, dar nu până la -20 °C. La aceste temperaturi sunt specii sensibile, la care sunt în pericol mugurii de rod”.

Dacă pomii nu sunt fortificaţi, la temperaturi scăzute înregistrate pe o perioadă mai lungă de timp, pot apărea probleme, spune pomicultorul Emil Farago.

Acesta susţine că aplicarea tratamentelor de protecţie nu este suficientă: „Este necesar un program de reconversie în pomicultura din România, pentru că majoritatea plantaţiilor sunt vechi, cu o capacitate redusă de producţie calitativă şi cantitativă, cu rezultate economice slabe şi care nu fac faţă concurenţei din exteriorul României”, ne-a mai spus pomicultorul din Mureş.

Zona Reghinului este recunoscută pentru producţia de mere. În perioada 2010-2011 Grupul de producători din Reghin a dat circa 15 la sută din necesarul pentru Programul „Mere în şcoli”.

Piersicul şi caisul sunt în pericol

Una dintre cele mai mari probleme pentru acest sector ar putea fi perioada timpurie în care caişii se pregătesc pentru înmugurire (sfârşitul lui ianuarie, începutul lui februarie). „La piersic şi la cais s-ar putea să avem o influenţă negativă din partea gerului.

Aceste specii de pomi fructiferi sunt mai sensibile şi dacă avem temperaturi care ating -14 °C sau chiar mai scăzute, există un risc de atac la mugurii floriferi. Asta ar însemna o periclitare a numărului de flori viabile în primăvara lui 2012”, ne-a spus Ioan Horga, pomicultor din judeţul Arad.

Deţinător al unei plantaţii de circa 50 de hectare de piersic şi o pepinieră pomicolă, Ioan Horga propune măsuri la scară largă pentru dezvoltarea sectorului în România: „Măsurile adevărate, care ar trebui luate în România la o scară mare, ar fi stabilirea amplasamentelor de culturi.

Astfel, în zone unde avem riscuri de îngheţ puternic să evităm plantarea sau dacă trebuie să plantăm într-un anumit areal, să potrivim portaltoiul cu varietatea, adică să alegem portaltoi rezistenţi la frig şi varietăţi rezistente. Însă această chestiune tehnică trebuie stabilită din timp”.

Pomicultura din România… cu un pas înapoi

E greu de ţinut pasul cu tehnologia, pentru mulţi dintre pomicultorii români. O bună parte dintre aceştia lucrează după tehnici vechi, iar rezultatele sunt pe măsură. Acest lucru ne-a fost confirmat şi de Ioan Horga: „Varietăţile au evoluat foarte mult pe plan european şi pe noi ne-au cam lăsat în urmă, pentru că marea majoritate a pomicultorilor nu au reuşit să ţină pasul cu tehnologia”.

Pomicultorul ne-a dat şi un exemplu în acest sens. „Putem lua spre exemplu caisul. Dacă ne uităm la producţie, putem observa că sunt ani în care acest pom produce şi mulţi ani în care nu produce mai deloc. Asta se datorează aplicării soluţiilor tehnice nepotrivite”, a conchis Ioan Horga.