Numai în luna august, preţul grâului de panificaţie a crescut cu până la 22%. Dacă luăm în considerare şi scăderea producţiei faţă de anul trecut, putem spune că întreg lanţul fermieri-traderi-procesatori-consumatori are de suferit. Pe de o parte, fermierul îşi recuperează mai greu sau chiar deloc costurile de producţie. Pe de alta, o recoltă mai mică reduce exportul şi, implicit, activitatea traderilor.

Nu în ultimul rând, preţurile în creştere la materia primă afectează activitatea procesatorilor, aceştia înregistrând pierderi din cauza costului mai mare de producţie raportat la preţul de vânzare. Astfel că aceste costuri se reflectă, mai devreme sau mai târziu, în preţul pâinii şi al produselor de panificaţie.

Dacă la grâu producţia din acest an a fost de 4,7 tone, în scădere cu aproximativ 20% faţă de 2011, la porumb pagubele produse de secetă par să fie mai mari. „Seceta din acest an a afectat culturile de porumb şi de floarea soarelui, iar noi apreciem că producţia de porumb şi de floarea soarelui va fi cu circa 30-40% mai mică decât cea realizată anul trecut.

După părerea noastră, a procesatorilor, la grâu nu vom mai asista la creşteri de preţ, iar la porumb, acest lucru este posibil pentru că abia a început recoltarea şi depinde de producţia medie la hectar”, ne-a declarat Aurel Popescu, preşedintele Rompan.

Vestul Europei raportează producţii bune

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, definitorii pentru eliminarea sau reducerea tensiunilor la nivel naţional privind preţul cerealelor „vor fi informaţiile care vin din emisfera sudică, pentru că acolo sunt trei jucători mari – Argentina, Brazilia, Australia”. În plus, la nivel european, nu toate culturile au fost afectate.

„Să nu uităm că în vest sunt producţii foarte bune. Spre exemplu, Franţa la orz a anunţat producţiile cele mai mari din ultimii 10 ani, iar la porumb, randamentele sunt interesante. Cei care au pierdut sau anunţă pierderi la producţiile de porumb sunt România, Ungaria, Italia. Ceea ce înseamnă că pieţele de nord ale Europei nu vor fi ocupate cu porumb din România sau din Ungaria, ci porumb adus din Franţa”, a completat Botănoiu.

1,2 mil. tone de grâu merg la export

„Tranzacţiile de export cu grâu ar putea cumula până la 0,8-1 milion de tone, iar la porumb – câteva sute de mii, poate 300-400.000 tone

Victor Beznea, preşedinte ARCPA şi director general Nidera România

Reducerea producţiei atrage după sine şi o diminuare a tranzacţiilor la export. „Recolta din acest an, deşi este clar mai mică, nu anulează exporturile, doar le reduce. Producţia de grâu, alături de stocurile mari de anul trecut, asigură şi consumul intern, şi un export moderat. Probabil că porumbul va fi mai problematic, dar nimeni nu ştie încă nivelul producţiei”, a comentat Victor Beznea, director general al Nidera România şi preşedinte al Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA).

Referitor la schimburile intracomunitare, Daniel Contantin spune că „numai la grâu, anul trecut România din aproape 6 milioane de tone, producţia totală pe care a exportat-o a înregistrat aproape 2 milioane de tone. În acelaşi timp, în acest an din 4,7 milioane de tone, estimările până acum sunt că vom exporta în jur de 1,2-1,3 milioane de tone, ca să vă dau un exemplu concret”.

Şi la porumb, necesarul pare a fi acoperit

Principala temere a consumatorilor se referă la potenţialul de hrană în perioada următoare, dar din acest punct de vedere există asigurări din partea Ministerului Agriculturiică producţiile sunt suficiente. „Din datele pe care le avem, orzul de toamnă, orzoaica şi orzul de primăvară au adus o producţie cumulată de un milion de tone.

Nu trebuie să uităm că sunt 2,7 milioane de hectare cultivate cu porumb şi nu toate sunt 100% calamitate. Cu un calcul elementar, dacă presupunem că este afectată o proporţie de 20-40% din suprafaţa cultivată, constatăm că suprafaţa rămasă este suficientă.

Pe această suprafaţă, nu discutăm de un randament de 7-8 tone/ha, ci presupunem doar 3 tone/ha. Acest randament înmulţit cu 2,5 milioane hectare ne oferă exact necesarul de pe piaţa internă acoperit. Plus exporturile”, ne-a explicat, liniştit, secretarul de stat.

Avem beneficii de pe urma creşterii preţurilor la cereale?

Reducerea producţiei de cereale este compensată pentru fermieri de o creştere a preţurilor, deşi nu suficient, raportat la costurile de producţie. Mai degrabă, această tendinţă afectează producătorii din sectorul de panificaţie şi consumatorul final.

„Din cauza faptului că s-au înregistrat producţii mai mici la grâu şi se estimează a se realiza şi la porumb, preţurile acestor produse au înregistrat creşteri importante, fapt ce a determinat o creştere a preţului la făină şi mălai. Şi aşa cum ar fi normal, acest lucru trebuie să se întâmple şi la pâine şi la produsele de panificaţie”, a precizat Aurel Popescu.

Rămâne de văzut în ce măsură această creştere de preţ se va reflecta şi în preţul pe care îl plăteşte consumatorul. Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, consideră că niciodată creşterea de preţ, care la cereale a fost de 30%, nu s-a regăsit şi în preţul final: „Dacă am avut o creştere de 30%, în unele cazuri, creşterea finală a fost de 3-5%. Este evident că atât la grâu, cât şi la celelalte produse, mai ales la cele care sunt afectate în România puternic, porumb şi floarea soarelui, creşterile la aceste produse au fost destul de importante”.

Preşedintele Rompan spune că „menţinerea preţurilor actuale la pâine nu se poate realiza decât în contextul în care actualul guvern ar reduce TVA de la 1 septembrie de la 24% la 9%, lucru aproape irealizabil din cauza acordurilor internaţionale încheiate de România”. Însă această măsură ar putea fi posibilă abia de la 1 ianuarie 2013, după estimările secretarului de stat Daniel Botănoiu.

„Pentru anul asta, finanţatorii şi creditorii externi ai României nu acceptă reducerea TVA. Noi ţinem la măsura asta, măcar ca un pilot pe segmentul de panificaţie, să vedem efectele. Din acest motiv eu aştept deciziile finale cu aceşti finanţatori.

Pentru că dacă noi renunţăm la ei, trebuie să găsim alţii. Ca să putem implementa măsura cred că va exista celeritatea necesară şi discernământul să se încerce o astfel de măsură, pentru că după primele 3 luni se va vedea o echilibrare şi, practic, piaţa gri va ieşi la suprafaţă”, a asigurat Botănoiu.

INFO

ASOCIEREA
Eficienţă şi competitivitate

Daniel Botănoiu a explicat că cele mai afectate de secetă sunt fermele mici, de subzistenţă şi semisubzistenţă. „Sfatul meu este să reuşească acele asocieri, acele cooperative de servicii care să le permită să se aprovizioneze împreună, să aplice o tehnologie mai bună.

Nu putem să rezistăm pe o piaţă concurenţială cum e piaţa europeană şi, în special, piaţa mondială, numai cu 3 hectare. Fermierul nu trebuie să vină cu terenul în asociere. Asocierea se realizează numai pentru a lua inputuri, adică îngrăşământ, motorină, sămânţă, pesticide. Să le cumpăr printr-o entitate economică şi să vând marfa prin aceeaşi entitate economică.

Terenul rămâne în proprietatea fermierului. La fel şi animalele, maşinile, utilajele. Nu ne putem permite să rămânem un milion de fermieri. La nivel european, după noi, la diferenţă de 500.000 sunt spaniolii, apoi italienii. În restul statelor europene sunt 200-300.000 de fermieri. Nu discutăm de Cipru sau Malta. Deci acest grad de fragmentare trebuie să se oprească undeva”, ne-a declarat Botănoiu.