Ferma administrată de Viorel Nica, situată pe teritoriul comunei Movila, județul Ialomița, are în exploatare 3.600 hectare de teren agricol, din care 3.000 ha sunt irigate. Mândria fermierului este acum un siloz complex cu o capacitate de 12.000 tone, nou-nouț, dar și centrala fotovoltaică având o putere instalată de 153 kW, care-i asigură fermei independența energetică.

Agrichim Fetești are o bază materială de invidiat, un parc de utilaje care acoperă complet necesarul de lucrări, 90 de angajați permanenți, o medie de cincizeci de zilieri folosiţi în campanii și un administrator care știe că „fără investiții la timp, rămâi de căruță”. Viorel Nica a menționat că din 2001, când Agrichim a trecut în mediul privat, a investit între 340 și 350 de miliarde de lei vechi.

Surse bune de venit pentru o fermă vegetală

Deși are o microfermă cu vaci de lapte (de fapt o unitate de selecție pentru Holstein Friză) și una de 200 oi Merinos de Palace (pentru a păstra nealterată această rasă autohtonă de oi), Nica spune că îi este de-ajuns activitatea de producție vegetală. Administratorul Agrichim consideră că ar fi bine să se încurajeze industria alimentară și cea de prelucrare a cărnii, a grâului, a laptelui, adică plusvaloarea, în speţă să nu mai exportăm grâne, ci produse procesate.

Este adeptul specializării agricultorilor, pentru că are nevoie de ingineri și meseriași care să conducă flota de tractoare și utilaje moderne și eficiente, și recunoaște că a încercat să facă o fermă integrată, dar a renunțat. Acum mai vrea să construiască încă o centrală fotovoltaică cu o putere de 200 kW, pentru că, spune el, „este o sursă bună de venit pentru o fermă vegetală”.

Ferma Agrichim produce, în principal, sămânță. Anul acesta a cultivat 900 ha cu rapiță, 800 ha cu soia convențională, 600 ha de grâu, 500 ha cu porumb, peste 100 de hectare cu lucernă (românească), tot pentru sămânță, dar și orz și orzoaică de primăvară (din sămânță nemțească). Fermierul ialomițean precizează că are o colaborare excelentă cu nemții de la DSF, dar și cu românii de la Fundulea.

Producţii de top

Unul dintre motivele pentru care ferma lui Viorel Nica a fost aleasă ca destinaţie a vizitei făcute de premier și de vicepremierul Guvernului României este indicele de performanță realizat la Agrichim: producții de grâu de 8.900 kg/ha (la un soi german care, spune fermierul, se comportă foarte bine la irigat) sau de 7.800 kg/ha la soiurile românești de grâu (Glosa, Izvor, Litera și, mai nou, Mirinda). Porumbul a adus producții medii între 12 şi 14 tone boabe STAS/ha în condiții de irigare, cu tehnologie de ultimă generație. Fermierul folosește pesticide de top, iar fertilizarea o face cu îngrăşăminte românești de la Azomureș.

Soia – cultură „bănoasă”, dar pretențioasă

La cultura de soia a organizat o platformă demonstrativă cu 24 de soiuri din mai multe țări, amplasate în peste 80 de repetiții (în funcție de soiuri, densitate, pesticide aplicate etc.), ca să vadă ce merge și ce nu merge în condițiile pedoclimatice din Bărăgan. Aceasta este una din cele șase platforme ale proiectului Donau Soja în România.

Fermierul și-a exprimat dorința către mai marii statului de a trece cultura de soia de la categoria oleaginoase la cea de proteaginoase, spre a o putea folosi în cultură pe programele de înverzire.
Nica spune că soia convențională este o cultură „bănoasă”, dar și pretențioasă. Așteaptă măsuri de încurajare pentru această cultură, spre a nu se mai folosi în zootehnie șroturi de soia modificată genetic, aduse din import.

Sistemul de irigaţii – un vis împlinit

Toate aceste realizări nu ar fi posibile în lipsa irigațiilor, recunoaște fermierul, care este şi preşedinte al Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii dn România. Între o cultură irigată și una neirigată raportul este de 2 la 1. În cel mai bun caz! Acum fermierul este bucuros că măsura luată de MADR privitor la transformarea ANIF-ului în agent de bursă pentru achiziționarea de energie electrică a dus la ieftinirea cu 28% a tarifului pe mia de metri cubi de apă pentru irigat. Având în vedere că 85% din prețul apei de irigat este dat de costul curentului electric, faptul că ANIF a cumpărat energia activă cu 1,64 lei/kW, față de 2,31 lei/ kW în 2013, a adus economii importante pentru fermieri.

Nica e mândru că și-a realizat mult mai mult din ceea ce visa când era tânăr inginer agronom. Acum aproape 40 de ani, visa să poată avea un sistem de irigații performant. În urmă cu patru ani a investit un milion şi jumătate de euro în 18 instalații de irigat pe pivot, de origine americană şi austriacă. Fiecare pivot în parte asigură o udare de 10 l/mp la fiecare rotire, pe o rază de 720 m și pe o suprafață de 160 ha, în 36 de ore. Udarea se face printr-o pulverizare fină (perdea de ceață), astfel încât plantele mici să nu sufere iar pământul să nu se taseze.

Pentru o eficiență cât mai bună a irigatului, porumbul se seamănă în cerc, pe direcția de deplasare a pivoților, iar colțurile parcelelor sunt cultivate cu soia și irigate cu instalații manuale (vechile sisteme cu țevi de aluminiu și aspersoare). Pivoții asigură un randament de 95%, în timp ce vechile sisteme de irigat au o eficienţă de numai 66%. „Când afară sunt 43-45 grade Celsius, părăsesc aerul condiționat din birou și mă duc în câmp, unde, datorită sistemelor de irigat, este un microclimat umed și răcoros. E drept, vin pe câmp și pentru că de 38 de ani asta fac tot timpul”, spune fermierul ialomițean.

Tudor CALOTESCU

INFO

Viitorul trebuie asigurat

Din februarie 1989, de când a venit aici, Viorel Nica s-a străduit să mențină societatea întreagă, iar din 2001 a trecut în sistem 100% privat. În tot acest timp a investit ceva mai mult de 340 miliarde lei vechi pentru a ajunge la performanță. „Cine nu a investit, a pierdut”, remarcă Nica. Dacă nu ești competitiv, la un moment dat se iese din cursă și nu mai poți recupera decalajul. „În România se lucrează mai mult de 3,5 mil. ha în sistem superintensiv și aceasta este direcția care trebuie urmată”, subliniază Nica.

Administratorul Agrichim Fetești investește în tineri și se implică și în finanțarea copiilor care învață bine și care nu au posibilități materiale, pentru că ştie că viitorul trebuie asigurat.

DONAU SOJA
Soia convenţională

Una din cele șase platforme demonstrative ale proiectului Donau Soja în România se află în ferma lui Viorel Nica. “Cultura de soia este pretențioasă la soare, la umiditate, la apă, nu se poate face în zonele cu precipitații puține decât cu irigații. Eu am toată suprafața la irigat. Cultiv soia din 1990. Acum în sud s-a redus foarte mult suprafața din cauza lipsei de irigații. În trecut cultivam soia modificată genetic pe 1.500 ha. Anul acesta am semănat 800 ha, iar anul trecut am avut 500 ha cu soia. Am mărit suprafața cultivată cu soia tocmai datorită acestui proiect (Donau Soja – n.r.) în care mi-am propus să fac și multiplicare de sămânță, pentru că în 2-3 ani va fi un gol de sămânță de soia”, a explicat Viorel Nica.

Administratorul societăţii Agrichim este de părere că „diferența de producție dintre soia modificată genetic și cea nemodificată genetic este de la 10 până la 25% ca potențial, iar la nivelul costurilor se ajunge la o diferenţă de 160 dolari/ha. Cu soia nemodificată avem trei tratamente cu erbicide, din care două se fac prin două treceri, deci ar fi 5-6 tratamente în total. Pentru soia modificată, se fac maxim două treceri”, a explicat Viorel Nica, cu ocazia unui eveniment de prezentare a proiectului Donau Soja.

Rodica ORJANU