Exploatația agricolă manageriată de Ștefan Oprea este întinsă pe terenurile comunelor gălățene Munteni și Țepu, într-o zonă defavorizată, secetoasă, cu teren colinar, în care pantele au o înclinație între 15 și 40 la sută. Structura de cultură este următoarea: 130 ha cu grâu, 130 ha de rapiță, 35 ha de floarea-soarelui, 110 ha de porumb, 90 ha de orz de primăvară pentru bere, 35 ha de pășune, 24 ha de lucernă și 20 ha de mazăre.
Compania Oprea SRL a fost înființată în 1994 de către tatăl fermierului, Neculai Oprea, un cunoscut inginer zootehnist, care ani la rând a condus din poziția de director un mare complex zootehnic cu zeci de mii de suine. Societatea a avut o dezvoltare continuă, pas cu pas, încet și sigur. O sincopă a fost în 2012, când seceta excesivă și arșița atmosferică au produs pierderi de 500 mii de lei.
Profit asigurat sută la sută
„Din experiența tatălui meu, am constatat că o cantitate de îngrășământ în s.a. mai mare de 70-90 kg, în zona noastră, zonă expusă secetei, are efecte negative asupra solului și asupra culturii. Spre exemplu, în anul de secetă excesivă 2007, pe o suprafață nu am aplicat îngrășământ pentru că nu am avut la acea vreme posibilități financiare și am obținut 2.000 kg boabe de porumb la hectar. Pe restul terenului cultivat am fertilizat cu 130 kg/ha de azotat de amoniu și am obținut doar 400 kg/ha”, ne-a declarat fermierul.
De curând, fermierul a ales să facă agricultură în sistem ecologic pe considerenul că investițiile pe unitatea de suprafață sunt mai mici. Potrivit legislației în vigoare, în etapa de producție, la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri și derivatele acestora), a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor de creștere.
Din analiza economică a fiecărui sezon agricol, ferma a înregistrat în contabilitate o cheltuială medie de 2.280 lei/ha, raportată la toată suprafața și la toată structura de culturi. Or, după calculele tânărului fermier, în vârstă de 47 de ani: „în cazul agriculturii ecologice, investițiile pe unitatea de suprafață se duc undeva la maxim 1.500 lei/ha. Iar în condițiile acordării unor subvenții de 600 de euro/ha, la cursul de 4,45 lei pe un euro, profitul fermei este ca și asigurat”.
Ștefan Oprea va cultiva în primăvara viitoare 250 ha cu mazăre, cultură proteică și plantă leguminoasă care fixează în sol o cantitate importantă de azot. În această toamnă a însămânțată o suprafață de rapiță, pe care în anul următor, după recoltare, va înființa tot rapiță, dar cultură verde – Pachetul 4. În structura de culturi bio intră și lucerna, dar și alte plante furajere care să asigure nutrețul pentru hrănirea sectorului animalier al fermei, și acesta cuprins în producția bio. Compania Oprea exploatează 20 de viței la îngrășat și 250 de oi din rasa Friză, specializată pentru producția de lapte. Gunoiul de grajd rezultat din zootehnie este folosit pentru fertilizarea naturală a terenurilor cultivate.
În acest an, Compania Oprea a înregistrat calamități din cauza secetei excesive pe 40 la sută din suprafața cultivată. În perioada 12 aprilie și 8 iulie a.c., nu au căzut precipitații pe raza comunei Munteni. Ca atare, și randamentul culturilor s-a situat sub nivelul așteptărilor. La grâu, combinele au adunat o recoltă de sub 3.000 kg/ha. Producții mici s-au întregistrat și la celelalte plante agricole.
Porumb în cultură intercalată cu fasole
După cum ne declară Ștefan Oprea, 2015 este primul an când are în testare porumb în cultură intercalată cu fasole, genetică adusă din afară de un partener care a obținut în cultură simplă 3.700 kg de fasole la hectar. Fermierul testează eficiența azotului fixat în sol de cultura de fasole asupra sistemului radicular al porumbului. „Am constatat că pe 30 ha semănate cu 30 mii de boabe de porumb și 70 de mii de boabe de fasole la hectar, plantele de porumb sunt de un verde intens, s-au dezvoltat fenofazic normal, semn că au avut o nutriție optimă cu azot. Pe câtă vreme, pe o parcelă unde am cultivat numai porumb, fertilizat cu 180 kg/ha azotat de amoniu, cu 34,4% s.a, nu s-a produs același fenomen. Este limpede că aportul de azot lăsat de fasole în sol este semnificativ”, a susținut Ștefan Oprea.
Fermierul gălățean își pune mari speranțe în sistemul de agricultură ecologică care, în opinia lui, va reprezenta viitorul pentru tot mai mulți cultivatori români.
AGRICULTURA ECOLOGICĂ, PE UN TREND ASCENDENT
Din datele MADR, în 2014, suprafața cultivată în regim ecologic era de circa 300 mii de hectare. Anul trecut, România avea 13.979 de producători agricoli certificați în sistemul de agricultură ecologică, din care 70% erau persoane fizice, iar restul companii.
Cea mai mare pondere a culturilor ecologice au avut-o cerealele (circa 102.393 ha), fiind urmate de culturile permanente de pășuni și fănețe (95.720 ha), culturile industriale (54.530 ha), plante recoltate verzi (13.544 ha), viță-de-vie (9.531 ha), teren necultivat (9.058 ha), leguminoase uscate și proteginoase (2.311 ha), legume (2.041 ha), plante tuberculifere și rădăcinoase (628 ha), alte culturi (59 ha).
Cele mai mari suprafețe agricole cultivate în regim ecologic sunt înregistrate în județul Tulcea, cu aproape 50 mii ha, urmate de Timiș (20 mii ha) și Suceava (16.500 ha), iar în coada listei sunt județele Gorj (91 ha) și Vâlcea (70 ha).
