Potrivit proiectului, cetățenii străini care cumpără terenuri agricole în România vor fi obligați să facă agricultură, nu vor putea schimba destinația terenului, vor trebui să fie în asociații cu capital românesc de minim 30%, să aibă angajați români, un procent de 60% din managementul firmei să fie reprezentat de români, să prezinte garanții că protejează mediul, să nu aibă datorii la fisc și nici companii off-shore înființate în paradisuri fiscale.
„(…) Fără a împiedica dreptul unui cetățean european de a cumpăra suprafețe agricole, criteriile impuse ar garanta protejarea mediului, egalitatea de șanse între agricultorii autohtoni și cei europeni, precum și respectarea obligațiilor fiscale către statul român”, argumentează deputatul PNL Daniel Gheorghe.
Proiectul de modificare a Legii 17/2014 privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole din extravilan se află în dezbatere la Senat. For decizional este Camera Deputaților.
Stat membru UE, România nu poate interzice cetățenilor europeni să cumpere terenuri agricole pe teritoriul ei. În schimb, poate stabili condiții care să-i descurajeze pe eventualii cumpărători. Doar în 2014 românii au scos la vânzare 997.000 ha de pământ. În prezent, aproximativ 40% din terenurile agricole ar aparține deja unor investitori străini.
Articol publicat in revista Ferma nr.8(169) 1 – 14 mai 2016
