Au participat numeroși prisăcari din 14 județe ale țării și din Republica Moldova, Daniel Botănoiu, secretar de stat al MADR, oficialități ale ANSVSA, APIA, AFIR, ANZ, reprezentanți ai instituțiilor publice locale și jurnaliști. 

Vizite în stupine și Balul Apicultorilor

În cadrul acestei frumoase manifestări, un loc central a fost ocupat de simpozionul sub genericul „Apicultura din România, prezent și viitor”, în cadrul căruia invitații au încercat să afle răspunsuri la întrebările și îngrijorările care preocupă apicultorii români privind viitorul acestei nobile și străvechi îndeletniciri, apicultura. 

Participanții la Festivalul Național Apicol de la Rm. Sărat au făcut vizite de informare la stupinele și exploatațiile apicole de tip industrial, unele dintre cele mai reprezentative din cadrul Asociației Apicultorilor Profesioniști ,,Albina Râmniceană” și din Asociația Apicultorilor Profesioniști Buzoieni. 

Balul Apicultorilor a fost atracția primei zile a Festivalului. Conform programului stabilit de organizatori, cea de-a doua zi a fost dedicată comunicărilor științifice sub genericul „Tehnologii apicole profesionale aplicate în exploatațiile apicole de tip industrial”. Le trecem succint în revistă: “SOS, albinele în pericol: neonicotinoide, insecticide, erbicide, pesticide” (Dragoș Gavrilă); “Tratamente eficiente în combaterea intoxicațiilor cu neonicotinoide, insecticide, erbicide, pesticide la familiile de albine” (Răzvan Ciubotaru); “Selecție-ameliorare la familiile de albine” (Laurențiu Roșu); “Tehnologii moderne aplicate la exploatațiile de tip industrial” (Andrei Ignatov); “Creșterea mătcilor selecționate” (Vlad Bălteanu) și “Principalii factori de randament care asigură succesul în apicultură” (Dănuț Puișoru).

Sprijin acordat pe apicultor

Intervențiile participanților au scos în evidență câteva dintre problemele apiculturii. Eremia Aghiană, tehnician apicol, procesator din Rm. Sărat, a cerut sprijinirea mai consistentă a sectorului, pentru că volumul cheltuielilor suportate de prisăcari se mărește de la an la an, iar costurile cu stupăritul pastoral, cele de mentenanță, de profilaxie, de medicamente, costurile cu forța de muncă etc. devin tot mai presante și stresante. „După părerea mea, sprijinul trebuie să fie punctual pe apicultor și nu organizațional. Trebuie stimulați toți prisăcarii, nu numai cei ce fac parte dintr-o asociație sau cooperativă. Și un apicultor cu 30 de familii de albine trebuie sprijinit, ca și cel cu 500 de familii; cum fac același lucru și unul, și altul, trebuie să beneficieze toți de același tratament egal”, a subliniat apicultorul. 

Chimizare excesivă, miere cu urme de pesticide

Eremia Aghiană a precizat că în ultima vreme mierea de rapiță și de floarea-soarelui a dispărut din… ofertă din cauza excesivei chimizări a lanurilor: „Sunt șase-șapte ani de când eu nu mai cobor cu stupii la rapiță și nici la floarea-soarelui, de când se tratează cu substanțe neonicotinoide. Mă duc la salcâm și la tei. Anul trecut am plecat în cules principal la floarea-soarelui, după patru zile am plecat la munte, câmpurile sunt chimizate excesiv”. 

„Nu suntem informați nici noi, apicultorii, dar nici tractoriștii, deseori, aceștia din urmă nu știu cu ce substanțe fitosanitare tratează culturile de rapiță și de floarea-soarelui. Se știe că din cele peste 900 de substanțe active folosite la nivel european la această oră, au rămas circa 200. Companiile de pesticide – și în special cele de insecticide – caută soluții tehnologice pentru a împăca și capra, și varza, și pe agricultori, și pe noi, apicultorii, care de cele mai multe ori avem de suferit”, ne-a declarat Nelu Știrbu, prisăcar din județul Brăila.

 „Nu am reușit să ne unim să luptăm contra tratamentelor care se aplică la rapiță. Anul trecut, mierea de rapiță mi-a fost refuzată la export. Prima măsură nu mai luăm deloc spre prelucrare acest tip de miere. Există urme de pesticide la mierea de rapiță. Se va vedea peste o lună de zile ce lovitură vor primi apicultorii care și-au pus speranța să facă o primă recoltă de 10- 15 kg de miere la rapiță”, a susținut Victor Mateș, proprietarul SC Apidava SRL. 

„Mirajul leului în plus” 

„Avem cerere de produse apicole: polen mai puțin, dar e de propolis și, îndeosebi, este cerere din afara Europei de apilarnil, japonezii vor să cumpere cu tonele, tehnologia de obținere nu e foarte sofisticată. De asemenea, sunt solicitări pentru miere în faguri de 300 grame, prețul e aproape dublu față de mierea vrac”, a precizat Victor Mateș. Cunoscutul apicultor din Blaj a cerut tuturor celor prezenți să îmbunătățească simțitor calitatea mierii, eventual să se treacă pe mierea bio, să diversifice producția, nivelul de venit, întrucât numai din miere este destul de greu a supraviețui într-o piață volatilă și nesigură.

Mai mulți apicultori au vorbit despre faptul că o bună parte din mierea produsă în România anul trecut nu este de cea mai bună calitate, analizele au scos la iveală urme de pesticide sau au semnalat prezența în miere a siropului folosit drept hrană, zeci de tone de miere fiind respinse la export.

Un procesator prezent afirma că „eu din Rm. Sărat nu mai cumpăr miere din cauza calității foarte slabe, m-am retras din piața asta. Trebuie s-o recunoaștem că în România există miere de foarte proastă calitate”. 

Un fenomen care pare a se generaliza este „mirajul leului în plus”: apicultorii vând procesatorilor care oferă un leu în plus, dar își asumă riscuri, ori sunt, efectiv, țepuiți, ori sunt amânați la plată cu lunile. 

Apicultura – „regina” agriculturii 

Oficialul MADR, Daniel Botănoiu, a vorbit despre necesitatea unui ajutor suplimentar acordat apicultorilor, referindu-se și la propunerea prin care s-a cerut o subvenție anuală de o sută de lei pentru fiecare familie de albine. „Nu mi-am dorit să creez acea falie de discuție între cultivatorii din vegetal și apicultori, ci să găsim împreună soluții comune. De asemenea, am discuții foarte serioase pe ceea ce înseamnă hibrizii de floarea-soarelui cu capacitate meliferă, de regulă se lucrează în cercetare și ameliorare și se uită că polenizarea este un aspect important. Să găsim o soluție pentru stimularea cultivării hibrizilor cu capacitate meliferă”, a mai precizat Daniel Botănoiu.

„Avem un Program Național Apicol, trebuie să vedem ce am putea face mai mult pentru dezvoltarea sectorului apicol, ce măsuri de ajutor trebuie luate. Îmi doresc să reușim să funcționeze trinomul – spun eu -: piață, finanțare și asociere, deci dacă le vom avea pe cele trei foarte bine dezvoltate și puse la punct, atunci putem discuta de un sector care funcționează corect”, a conchis secretarul de stat al MADR.

Organizația profesională – un proiect amânat! 

În intenția organizatorilor acestei prime ediții a Festivalului a stat constituirea unei organizații profesionale a apicultorilor, dar, din diverse motive, acest generos proiect nu s-a înfăptuit! „Este primul nostru eșec ca Federație; am început un proiect cu dvs. și constat că după câțiva ani nu l-am dus la bun sfârșit. Este vina tuturor, în frunte cu mine, că nu am reușit să finalizăm constituirea unei organizații profesionale; eram mai bine organizați, mai bine reprezentați și rezolvam mai multe probleme din sectorul apicol. În România, din câte știu eu, sunt câteva organizații interprofesionale constituite și avizate de MADR, dar, din păcate, nici ele nu au eficiență și un rol activ. Dacă nu ne organizăm într-o structură puternică, noi vom dispărea de pe piață”, a avertizat Ștefan Niculae, liderul Federației AGROSTAR, prezent la Festival. 

Mierea aduce plus valoare, dar și faimă României

„Apicultura trebuie ajutată să rămână regina agriculturii românești. Din Japonia și China, până în Spania, Franța și Italia, acest produs minunat este cunoscut și apreciat. Mierea aduce plus valoare, dar și faimă țării noastre, pentru că este un produs natural, căci albinele adună toată bunătatea solului, a buruienilor și a tuturor plantelor din țara noastră”, a precizat Dănuț Puișoru, inimosul organizator al Festivalului. 

UCRAINA NE IA PIAȚA! 

„Primim semnale potrivit cărora prețurile vor fi în continuare în scădere accentuată. Principala cauză – intră pe piață miere din Ucraina, al patrulea producător din lume de floarea-soarelui. Dacă la începutul anului, kilogramul de miere era undeva la 2,7-2,8 euro, acum prețul este de 2,1 euro/kg, cu buletin de analiză și dusă acasă la procesator. În ofertă sunt cantități de mii de tone”, a susținut Victor Mateș. Acesta a ținut să precizeze faptul că în acest an „cine o să ia miere de rapiță, o s-o achiziționeze la 7-8 lei/kg, iar cea de salcâm, la 12-15 lei. Din păcate, stăm cu mierea de salcâm pe stoc de anul trecut și sunt sute de tone”.

INVENTARIEREA ALBINELOR, PE RASE

Daniel Botănoiu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, s-a declarat fan al producției apicole și nu a omis să sublinieze că „apicultura este regina agriculturii”. „Avem o rasă națională pură – Apis Mellifera Carpatica, – extrem de bine adaptată la condițiile locale, trebuie să găsim o formulă de promovare a acesteia. Trebuie să știm câte familii de albine avem din această rasă, câte avem importate din altele, să știm exact ce programe adoptăm în perioada următoare. Dar să nu dăm crezare poveștilor care mai circulă, potrivit cărora punem cipuri la albine!?”, a mai declarat Daniel Botănoiu. 

Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 – 15 iunie 2016