Recent, am primit o sesizare din partea unui crescător de animale sucevean care era tare cătrănit pe promisiunile ministrului Agriculturii în legătură cu subvențiile întârziate, care au dat peste cap toată agricultura românească. Un binecunoscut proverb românesc se lipește ca marca pe scrisoare la această situație cu adevărat dezastruoasă: „Deșteptul promite, prostul trage nădejde!” „Sunt profund nemulțumit de toate termenele ratate avansate de domnul ministru al Agriculturii privind subvențiile. Oamenii au împrumuturi în bancă, cu dobânzi împovărătoare. La jugul ratelor bancare mă aflu și eu; a trebuit să fac credite bancare. La fel ca și Achim Irimescu am făcut promisiuni la cei care ne-au și finanțat și ne-au adus inputurile necesare. La rândul nostru am fost nevoiți să facem reeșalonări la plată”, ne-a declarat Costel Bologa, crescătorul de animale din Suceava. 

Laptele acru al creșterii animalelor 

Fermierul are o exploatație zootehnică de o sută de vaci cu lapte și se confruntă cu aceleași probleme care… „alterează” întreaga piață a laptelui. „În fermă eu produc litrul de lapte cu 1,2-1,25 lei și îl dau la procesare cu 80-90 de bani, în funcție de procentul de grăsime. Nu este normal. Nu acuz procesatorii de rea-credință Și ei, săracii, o duc foarte greu. Am fost la unul dintre aceștia și am văzut cu ochii mei greutățile. Unii au fost puși în imposibilitatea de a se achita de obligațiile contractuale, au întârzieri la plată, au renunțat la achiziții. O altă explicație este aceea că se aduce lapte din import, mai cu seamă din Polonia și Ungaria, la un preț mult sub costul de producție, la 40-50 de bani litrul. Sau embargoul impus de Comunitatea Europeană pieței rusești… Și avem toți de suferit!”, susține crescătorul de animale. 

O bătaie de joc: carnea de vită valorează 3,5 lei/kg

În opinia fermierului, o mare bătaie de joc este și cu sacrificarea animalelor. „Am ajuns ca noi, crescătorii de taurine, să vindem carnea de vită în viu la 3,5 lei kilogramul! Unde s-a mai pomenit așa-ceva!?”, se întreabă retoric Costel Bologa.

Agricultorul sucevean mai are o problemă care nu-i dă pace de mai mult timp. După cum ne-a relatat, el se află în litigiu cu Primăria Suceava pentru pășune. Anul trecut a licitat 33 de hectare de imaș pentru astronomica sumă de 3.300 lei/ha! Nu s-a mai pomenit așa ceva; doar într-un bantustan, într-o țară bananieră!

Nu a primit pășunea câștigată, dar e bun de plată! 

Ei bine, nu ar fi asta problema centrală! Însă, Costel Bologa nu a fost pus în posesie pe terenul câștigat la licitație de către Primăria Suceava. Nu s-a încheiat nici un proces-verbal, așa cum prevăd toate reglementările legale. Pe pășune se află o platformă de gunoi în suprafață de șapte hectare, dar și o stână de oi care trebuia evacuată încă de anul trecut.

Și, colac peste pupăză, lui Costel Bologa îi mai vine și o somație de plată pentru terenul licitat anul trecut, de 1,3 miliarde de lei vechi!! Deci, omul nu a intrat pe pășunea licitată și câștigată (care-i ocupată), însă-i bun de plată! 

Despre acest caz vom relata mai pe larg într-o ediție viitoare a revistei Ferma.

Lanuri întregi de porumb devastate de mistreți 

Mihai Gherasim, cultivator din comuna Dobârceni, satul Brăteni, județul Botoșani, are ferma – nefericit așezată – lângă două fonduri de vânătoare; unul al Silvicului și celălalt privat. „Anual, am calculat distrugerile de recoltă la circa 10 mii de euro. În fiecare primăvară pun cam 110-120 ha de porumb și 15-20 procente din recoltă sunt ale mistreților. Anul acesta a rămas o plantă la 20 de metri după trecerea turmelor de sălbăticiuni; porumb pus cu cheltuială, de 2.500 lei/ha până acuma”, ne-a declarat profund supărat Mihai Gherasim. 

Fermierul botoșănean consideră că marea problemă pornește de la Direcția Silvică, pentru că patronul fondului particular se îngrijește de hrănirea animalelor având o suprafață de porumb semănată lângă pădure. „Nu am văzut așa ceva în viața mea!”, a exclamat surprins Dumitru Solomonescu, proprietarul fondului de vânătoare privat din zonă, care a venit special să vadă distrugerile. 

„La noi, pe vremea lui Ceaușescu, au fost parcele de câte două-trei hectare cultivate cu porumb de către Direcția Silvică, special pentru mistreți. Acum nu mai sunt, s-au desființat. Apoi, a crescut foarte mult numărul animalelor sălbatice. Pădurarii susțin că au inventariat circa 50 de porci mistreți, însă în realitate sunt vreo 400, în cârduri și de câte 26 de animale. Intră de primăvară în pădure și ies la treierat. Probleme sunt și la vremea semănatului. Vin mistreții, iau rândul din capăt în capăt și mănâncă sămânța din pământ. Pe terenul rămas gol crește buruiana. Îmi dă peste cap toată munca”, a punctat fermierul. 

Mihai Gherasim susține că nu mai poate face rotația culturilor, și nici tehnologia, așa cum ar vrea el. Lângă pădure trebuie să pună monocultură de grâu, de soia sau de floarea-soarelui. „De câte ori am anunțat autoritățile locale, se întrunește o comisie, dar domnilor de la Botoșani nu prea le convine, reprezentantul Gărzii forestiere de la Suceava ne-a spus clar că nu există nici o posibilitate să se recupereze din pierdere, pentru că fondul din care ar trebui să se facă despăgubirea este gol”, a susținut agricultorul. 

Acesta a continuat afirmând: „Cei din comisie vin cu toată nesimțirea, văd lanul gol, distrus din capăt în capăt, te întreabă dacă ai paznic și dacă ai făcut gard electric sau ai împrejmuit parcela. Apoi îți recomandă să pui din loc în loc sperietori și tălăngi. Păi porcii mistreți trec pe lângă tălăngi fără nici o teamă, acum nu se mai sperie nici de tractoarele care ară noaptea, merg prin fața lor fără frică”.

Așadar, problema mistreților, cel puțin în comuna botoșeneană Dobârceni, rămâne în continuare nerezolvată, iar fermierul cu paguba de mii de euro.

Articol publicat in revista Ferma nr.15(177) 1 – 15 septembrie 2016