Plecând de la “lâna de aur” a Merinosului de Palas, cea mai perfecţionată rasă de oi din România, omologată în 1960, temerarul fermier, un argonaut modern, a ajuns ca în ferma sa de la Viişoara, printr-un program ştiinţific susţinut de încrucişare, să realizeze rasa de carne Palas şi să dezvolte şi să consolideze linia pentru producţia de carne de ovine Prolific. „Noi în Dobrogea avem rasa locală, Merinosul de Palas, autohtonă, bine consolidată la care profesorul Timaru a lucrat peste 60 de ani. A făcut-o după cerinţele lui Ceauşescu: să aibă şi carne, şi lapte, şi lână, şi dacă poate să nu mănânce deloc. După Revoluţie însă, ovinele nu mai corespundeau noilor cerinţe ale pieţei; au intervenit schimbări geopolitice şi au apărut noi pieţe de desfacere cu alte exigenţe. Şi atunci cercetarea a început să ne pună la dispoziţie, la solicitatea noastră, noi rase de ovine menite să corespundă noilor cerinţe. Lâna nu are căutare pentru că industria textilă la noi nu mai există, laptele nu are căutare pentru că nu avem o tehnologie dezvoltată pentru procesarea lui. Mai mult decât atât, la ora actuală nu avem nici ciobani şi nici cine să mulgă oile; şi atunci, cea mai bună orientare pe creşterea ovinelor rămâne creşterea oilor de carne”, spune Gheorghe Albu.

Astfel, fermierul dobrogean a dezvoltat un parteneriat cu Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas de la Constanţa, în urma căruia a finanţat cercetarea, iar Institutul a elaborat scheme de încrucişare, în aşa fel încât, în anul 2012 s-a omologat rasa de carne Palas, cea dintâi realizată în România după Revoluţie. „Prima dată s-a mers pe o structură de rase de carne de import: Suffolk, din Marea Britanie, rasă de ovine cu cea mai mare viteză de creştere, şi Texel, originară din Olanda, în aşa fel încât din produşii obţinuţi să consolideze o rasă care să ne satisfacă din punct de vedere al calităţii cărnii, al sporului de creştere şi al consumului specific de furaj”, a precizat Gheorghe Albu.

Dar s-a dovedit a fi un eşec; în scurt timp, materialul de prăsilă nu a rezistat în condiţiile din Dobrogea. De ce? Din cauza câinilor vagabonzi şi a păşunilor infestate cu diferiţi agenţi patogeni, toţi produşii au murit de fascioloză.

Cum a reuşit îmbunătăţirea rasei autohtone Merinos de Palas şi ce indici productivi şi reproductiv îi asigură, aflaţi din revista Ferma, ediţia 15-30 iunie 2017!