Până la evenimentul anunţat, a primit vizita autorităţilor locale: preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ghorghe Flutur, prefectul judeţului, însoţiti de oficialii direcţiilor judeţene de specialitate.
În solariile lui din comuna Dumbrăveni, a avut ce să le arate distinşilor oaspeţi: zeci şi zeci de soiuri de ardeioase (ardei gras, iuţi, capia şi gogoşar), mai bine de 60 de tomate, cinci de varză, aproape 10 varietăţi de vânătă (albă, mov, neagră), 15 sortimente de busuioc, serii întregi de plante medicinale şi aromatice.
De asemenea, în mediul de cultură protejată şi de câmp, au fost cultivate cu grijă alte soiuri de plante legumicole, cum ar fi rădăcinoasele, bulboasele, iarbă grasă, crizantema comestibilă, tutunul cubanez, topinamburul, cartoful dulce de la Dăbuleni sau cel mov provenit din Peru, 16 soiuri şi hibrizi de pepeni verzi şi galbeni, fasole, sfeclă de toate culorile, morcov, ţelină…

O întreagă colecţie de specii legumicole
Am insistat să înşiruim acest… “ghiveci” de specii de legume şi plante medicinale şi aromatice, deoarece cultivatorul Vasile Mătrăşoaie, un împătimit legumicultor, a “salvat” în spaţiile sale de cultură protejată o bună parte din creaţiile amelioratorilor români, în speţă acad. dr. ing. Costel Vînătoru, de la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. “Eu produc aceste specii de legume în sistem ecologic, folosesc cât mai puţine substanţe chimice – şi acelea acreditate pentru agricultura bio, de la firme de prestigiu cum sunt Aectra sau Naturevo. Cele mai multe seminţe de legume le am de la „Experimentala” Buzău, de la dl. cercetător şi preot Costel Vînătoru, şeful Laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii de la SCDL Buzău”, ne-a declarat Vasile Mătrăşoaie.

Legume produse în regim ecologic de cultură
Fermierul sucevean a ţinut să sublinieze câteva secvenţe tehnologice pe care le aplică în culturile sale. “Spre exemplu, ca insecticid folosesc un amestec format din tutun cubanez (pe care-l am de la Staţiunea Buzău), şi frunză de pelin, pus la macerat, din care fac o soluţie şi stropesc plantele de cultură. Fertilizez cu îngrăşământ natural provenit de la ferma mea de animale.
De asemenea, pentru polenizare folosesc busuiocul cultivat pe rigole în solar care atrage albinele şi lofantusul care prin aroma degajată atrage bondarii din stupii amplasaţi în apropierea fermei mele. Tot aşa procedez şi la culturile legumicole de câmp”.

Marfă gustoasă şi sănătoasă
Vasile Mătrăşoaie nu vinde la angrosiştii care-i dau târcoale fermei sale pentru că “aceştia vor să câştige mai mult ca tine, care te speteşti muncind”. De aceea preferă vânzarea detaliată, unde oamenii vin la el ca la pelerinaj. “Am două tarabe închiriate în Piaţa Centrală din Suceava, mi-am format propria clientelă, oamenii mă cunosc. Marfa mea este bine apreciată pentru că-i gustoasă şi sănătoasă. La vânzare, mă înţeleg cu cumpărătorul; roşiile pleacă de la 1,5 lei până la 2 lei kg, vânăta a început să meargă şi la 3,5 lei kilogramul, rădăcinoasele – până la 2,5 lei/kg”, ne-a declarat pentru revista-ferma.ro, cultivatorul de legume.