De exemplu, un conținut mai ridicat de proteină în bobul de grâu sau un conținut mai ridicat de zahăr în sfeclă se consideră că indică o recoltă de mai bună calitate.

Însă CALITATEA se referă la anumite particularități ale proteinei sau ale zahărului în procesul tehnologic: a se separa mai ușor produsul finit, a fi mai pur, a avea un randament în prelucrare mai ridicat etc. Calitatea este o consecință a constituției fizice și chimice a produselor agricole, care se finalizează prin randamentul la prelucrare sau prin efectul energetic în alimentație.

Influența asolamentului asupra….

… randamentului de prelucrare a sfeclei de zahăr. Calitatea sfeclei de zahăr, de pildă, se referă la ușurința cu care se separă zahărul și la randamentul obținut în prelucrare. Când alături de zahăr în sucul sfeclei se găsește glucoză și fructoză, în timpul purificării zemii, acestea împiedică cristalizarea zahărului și reduc randamentul în prelucrare. Totodată, acidul pectic prezent în suc, având caracter gelatinos, influențează negativ procesul de filtrare a zemii. Efect negativ are și așa-numitul azot vătămător (Nv), deoarece la o parte Nv se stopează cristalizarea a 25 părți zahăr care trece în melasă. La fel acționează și conținutul ridicat de cenușă (C); la o parte cenușă se oprește cristalizarea a cinci părți zahăr, care trece în melasă. Prezența acestor substanțe care intervin negativ în procesul de prelucrare depinde de regimul de nutriție al sfeclei de zahăr și acesta poate fi influențat direct de rotația culturilor și asolament.

Prin urmare, cantitatea ridicată de zahăr în sfeclă nu este un criteriu de calitate, pentru că la aceeași cantitate de zahăr determinată în laborator, în fabrică se poate obține o cantitate de zahăr mai mare sau mai mică. 

Mai multe detalii despre acest subiect aflați din revista Ferma nr. 19/202 (editia 1-14 noiembrie)

Un articol semnat de VASILE POPESCU