Puțin apreciat în Europa, care din această cauză importă o cantitate importantă din America, sorgul are totuși toate calitățile pentru a fi cultivat în România. Perioada de vegetație destul de scurtă, motiv pentru care reprezintă o bună cultură intermediară, necesarul redus de inputuri agricole și adaptarea la încălzirea climatică sunt doar câteva dintre atuurile culturii.

„Companiile de semințe au lucrat mult la genetică. S-a obținut o precocitate mai bună și diminuarea diferențelor de randament dintre hibrizii timpurii și cei tardivi. Totodată, absența taninului a dus la o îmbunătățire a digestibilității în hrana animalelor. Caracteristicile sunt practic similare porumbului. Pe lângă asta, sorgul are o expunere scăzută la activitatea bolilor sau a dăunătorilor și, foarte important, este rezistent la secetă”, ne-a explicat Charles-Antoine Courtois, manager de proiect în cadrul organizației Sorghum ID.

                                         Charles-Antoine Courtois: „Sorgul este o cultură complementară, nu vine în competiție cu porumbul sau cu floarea-soarelui. Prin programele de ameliorare europene se încearcă acum creșterea vigorii plantei la pornirea în vegetație, sporirea rezistenței la frig și dobândirea unei calități superioare a boabelor pentru piețele de consum uman”.

Potențial uriaș, dezinteres total

O privire mai concretă asupra acestei culturi în România ne-a fost oferită de către Dumitru Manole, fermier din județul Constanța, care în ultimii trei ani a organizat câmpuri experimentale cu hibrizi de sorg din portofoliul companiei Euralis. După ce a înregistrat producții și de peste 12 tone la hectar, acesta a făcut o serie de recomandări.

Pe larg despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 20/203 (editia 15-30 noiembrie)

Un articol semnat de LIVIU GORDEA