Culturile biotehnologice au ocupat anul trecut o suprafaţă totală de 185,1 milioane hectare, cu 5,4 milioane mai mult faţă de anul 2015, ceea ce reprezintă un nou record. Această creştere vine după o uşoară scădere (de un procent), pusă în principal pe seama deteriorării preţurilor materiilor prime care au determinat fermierii să reducă suprafeţele cultivate cu porumb şi soia transgenice, în favoarea culturilor alternative.
Valoarea globală de piaţă a culturilor biotehnologice în 2016 a fost de 15,8 miliarde dolari. Anul trecut, nu mai puţin de 26 de state şi 18 milioane de fermieri au avut în cultură plante modificate genetic. Cele mai mari suprafeţe se găseau în SUA, Brazilia, Argentina, India, Canada şi China. În pofida evoluţiei ascendente din ultimele două decenii, suprafeţele cultivate cu plante biotehnologice reprezintă numai 10 la sută din totalul terenurilor utilizate pentru culturile primare la nivel mondial.
În prezent, sunt disponibile doar zece specii de culturi modificate genetic: porumb, soia, bumbac, canola, lucernă, sfeclă de zahăr, cartofi, vinete, papaya şi o varietate de dovleac. Din punct de vedere al suprafeţelor ocupate, cele mai populare sunt soia (51%), porumb (31%), bumbac (13%) şi canola (5%).
Eforturile de extindere a utilizării culturilor transgenice în unele ţări au fost împiedicate de opoziţia grupurilor de consumatori şi de mediu, de obstacolele privind reglementările legislative, de convingerile culturale şi religioase, iar, în anumite cazuri, de obstacolele ştiinţifice.
