Care sunt pesticidele autorizate în România şi la nivel european, care sunt cantităţile folosite de agricultori pentru protecţia recoltelor? Va fi o criză a alimentelor odată cu interzicerea mai multor produse de protecţie a plantelor? Toate aceste întrebări au fost ţinta discuţiilor experţilor români şi europeni în agricultură, la evenimentul „O perspectivă echilibrată asupra rolului şi impactului pesticidelor”, găzduit luna trecută de ASAS.
Mulţi îşi pun întrebări asupra efectelor pe care le au produsele pentru protecţia plantelor. Dar ce s-ar întâmpla dacă, la un moment dat, legume nu s-ar mai găsi în piaţă? Asociaţia Europeană de Protecţia Culturilor, în parteneriat cu AIPROM (Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România), încearcă să dea răspuns, în noua campanie „#CusauFără #Pesticide”, dedicată atât fermierilor, cât şi publicului larg.
Fermierii din sud-est sunt perdanţii Europei
Emil Dumitru, preşedintele PRO AGRO, şi-a exprimat susţinerea faţă de industria de produse de protecţie a plantelor şi a reconfirmat importanţa folosirii pesticidelor în agricultură. „Dacă cele trei dosare vor fi aprobate: glifosat, neonicotinoide şi greeningul, fermierul român iese din competitivitatea europeană. Nu cred că acesta este scopul, ca o parte a Europei să nu fie competitivă. Altfel, nu ştiu dacă mai are rost să mai facem parte din această mare familie, dacă nu se ţine cont de agricultura Europei de Sud-Est”, consideră Dumitru.
75 de substanţe active propuse a fi interzise
Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajaţi în producerea de grâu, porumb, rapiţă şi struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanţe active propuse a fi interzise vor fi eliminate. „Produsele de protecţie a plantelor reprezintă o contribuţie nepreţuită pentru competitivitatea şi sustenabilitatea fermierilor români”, a declarat Pascal Cassecuelle, preşedintele AIPROM.
Emil Dumitru: „Pe baza studiilor noastre din ultima perioadă, în România rezultă că fermierul autohton ar pierde 186 milioane de euro, anual, dacă glifosatul s-ar interzice”.
Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi in revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)
Un articol semnat de RUXANDRA ILIE
