De asemenea, plăţile directe vor fi reduse cu circa 4% în viitorul cadru financiar multianual propus de Uniunea Europeană pentru perioada 2021-2027. Trebuie precizat, totuşi, că aceasta este doar o propunere ce urmează a fi supusă aprobării statelor membre şi în final votată de Parlamentul European! Se estimează că bugetul total al UE pentru acest interval va fi de 1,279 triliarde de euro. Asta înseamnă nici mai mult nici mai puţin de 1,11% din venitul naţional brut al tuturor statelor membre. În acest moment, PAC reprezintă aproape 40 la sută din bugetul UE.
În ultimele săptămâni au existat însă speculaţii pe scară largă cu privire la posibila reducere a fondurilor de finanţare a PAC, având în vedere pierderea netă a contribuţiei anuale de 12 miliarde de euro, ca urmare a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Cele mai optimiste scenarii vorbeau de o comprimare cu doar 5 procente a bugetului PAC (ceea se s-a adeverit!), în timp ce varianta pesimistă anunţa o reducere de 30 la sută, cifre care au creat panică inclusiv în rândul fermierilor români. Cu toate acestea, în termeni reali, reducerea ar putea fi mult mai mare, mergând până la 21% în cazul plăţilor pe dezvoltare rurală (Pilonul 2).
Reducerea plăţilor directe nu va afecta fermierul mediu
Una dintre cele mai mari critici aduse politicii emblematice a UE este că în prezent 80% din subvenţiile europene sunt direcţionate către 20% din ferme! De aceea, Comisia Europeană a solicitat o plafonare a subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro, iar comisarul pe Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri.
„Asta înseamnă că fermele de dimensiuni medii, cu 40 de hectare sau mai puţin, nu ar trebui să fie afectate de această diminuare a bugetului PAC”, consideră irlandezul. Acesta a precizat că reducerea globabă a bugetului PAC este un rezultat corect, având în vedere efectele Brexit-ului şi angajamentul privind suplimentarea fondurilor destinate securităţii, migraţiei şi apărării. Plăţile directe nu vor scădea cu mai mult de 3,9 procente în nici un stat UE, a dat asigurări succesorul lui Dacian Cioloş.
„În ceea ce priveşte plăţile individuale ale agricultorilor, atunci când ţineţi seama de plafonare şi de sistemul de plăţi redistribuite pe care îl vom introduce, impactul acestor reduceri va fi mai mic pentru fermierii mici şi mijlocii. Concret, 16 state membre îşi vor vedea diminuate fondurile alocate plăţilor directe cu aproximativ 3,9%, alte şase state vor fi afectate ceva mai puţin, iar în cinci ţări se va înregistra chiar o uşoară creştere”, spune comisarul. În ceea ce priveşte plata pe hectar, acesta a declarat că ţările Baltice vor înregistra creşteri între 12,3% şi 13,6%, iar pentru România, Slovacia şi Portugalia nu vor exista reduceri ale plăţilor directe.
Altfel de calcule
Pe de altă parte, unii analişti susţin că agricultura va avea mult mai mult de pierdut în viitoarea alocare bugetară. Astfel, potrivit Farm Europe, un grup de reflecţie multicultural preocupat de stimularea economiilor rurale, din bugetul PAC 2021-2027 lipsesc cam 43 miliarde de euro, respectiv 27,4 miliarde din primul pilon (plăţi directe către fermieri şi măsuri de reglementare a funcţionării pieţelor) şi 16,2 miliarde din cel de-al doilea pilon (dezvoltare rurală). Calculul destul de complex ţine cont, printre altele, şi de o ajustare a ratei inflaţiei. Dacă propunerea de buget va fi validată în actuala sa formulă, bugetul politicii agricole comune s-ar reduce cu 11,7%.
