Frontul de ploi care a cuprins şi judeţul Giurgiu a oprit pentru un timp campania de seceriş. „Nu s-a intrat din plin la recoltat, doar în câteva ferme în care lanurile au ajuns la fenofaza de coacere. Producţia strânsă până în acest moment este între 5 şi 6 tone la hectar. Din punct de vedere al masei hectolitrice se stă bine, însă umiditatea e cam mare. Dar peste câteva zile, în lanurile coapte de orz se vor auzi din nou zgomotul de motor al combinelor”, ne-a declarat Tudor Nenu, directorul executiv al Cooperativei Agricole Vlaşca 2008, cu sediul în comuna Frăţeşti.

Orzul, pe o piaţă speculativă?!
Pentru mulţi cultivatori giurgiuveni, orzul nu mai este o cultură cu pondere în structura de producţie, aşa că de la un an la altul au renunţat să mai cultive. Motivele sunt lesne de înţeles. În primul rând nu are o piaţă consolidată, orzul fiind un produs desconsiderat de traderi, dar şi de consumatori. În al doilea rând, agricultura României nu dispune de un sector animalier atât de dezvoltat încât să permită consumul unor cantităţi însemnate de orz. Experţii consideră că în ultimii ani, piaţa orzului a fost una de tip speculativ.
Să vedem la recoltare ce se va întâmpla!
„Cooperativa Vlaşca 2008 a avut an de an suprafaţa scăzută de orz din pricina preţurilor mici care au fost, ca să ajungem anul acesta de la 8.000 – 9.000 de tone pe care le licitam în anii precedenţi, la 3.500 t. În negocierile purtate cu unii dintre marii achizitori, am obţinut preţul de 151,5 euro tona, cu orzul luat din incinta fermelor. La momentul de faţă, apreciem că sunt preţuri proaste! Dar sperăm ca în zilele următoare, odată ce campania de recoltare va căpăta ritm, acestea să se ridice un pic. Toţi jucătorii de pe piaţă stau în aşteptare; fermierii că nu ştiu ce este pe teren, iar traderii şi societăţile de investiţii interesate în aşa ceva fac un pas în spate ca să vadă ce va fi la momentul în care se va intra din plin la recoltat. Eu cred că preţul va urca”, a susţinut cu optimism Tudor Nenu.

Tudor Nenu (stânga), alături de Răzvan Bîrlan, un tânăr agronom, membru al cooperativei, surprins de colegul nostru Tudor Calotescu la un eveniment de câmp, în judeţul Călăraşi, anul trecut

În sincron, recoltarea rapiţei şi a grâului
Conducerea cooperativei are mandat să negocieze în aceste zile preţurile şi la celelalte culturi agricole. Până atunci, fermierii sunt concentraţi pe campania de seceriş întrucât lanurile s-au copt şi grânele aşteaptă să fie adunate. „Valul de caniculă a grăbit puţin coacerea grâului şi chiar a rapiţei; aşa că e posibil ca recoltatul celor două culturi să se suprapună. Oricum, apreciem că la sfârşitul lunii iunie primele cantităţi vor fi adunate, puse la adăpost ori vândute către terţi”, a explicat Tudor Nenu.  

Cooperativa – formula succesului asociativ
Anul acesta se împlinesc 10 ani de când fiinţează Cooperativa Agricolă Vlaşca 2008. Această structură cooperatistă de tip nou s-a dovedit că este o formulă asociativă de succes. Cei 50 de membri – cultivatori de cereale şi plante tehnice – lucrează în total o suprafaţă de teren de circa 40 mii de hectare, în următoarea structură de producţie: aproximativ 17 mii cu cereale păioase, 7 mii de rapiţă, 1.000 de soia, 8 mii de porumb şi peste 4.000 de hectare ocupate cu floarea-soarelui, la care se mai adaugă şi alte suprafeţe cultivate cu plante furajere şi alte culturi agricole.
În anul 2017 cifra de afaceri a cooperativei s-a ridicat la 136 mii lei, în timp ce profitul net realizat a fost de 60.250 lei (conform: www.listafirme.ro).