„Ne confruntăm cu criza de apă! Să facem o comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele patru luni din 2017 am avut 171 mm, cu precădere în luna aprilie, când a plouat 41 de litri. Venind în 2018, constatăm că am cumulat 154 de litri, dar în luna aprilie nu au căzut decât 2 mm, deci în plină vegetaţie a plantelor. Din data de 27 martie, când a plouat 2 litri şi din 1 aprilie – 2 litri/mp au trecut 40 de zile fără ploaie. Vă daţi seama că pe fondul temperaturilor ridicate de 23-25 grade C înregistrate în luna aprilie, în cursul observaţiilor meteo care s-au făcut într-o dinamică de peste 20 de ani, seceta a devenit profundă. Cu asta ne confruntăm noi la această oră!”, ne-a declarat Dumitru Manole, o „legendă vie” a agriculturii dobrogene, care tocmai pregătea un referat ştiinţific pe care să-l susţină la USAMV Bucureşti, pe tema cercetărilor privind adaptarea tehnologiilor din cultura sorgului şi a florii-soarelui în Dobrogea.
Agronomul a continuat, susţinând că pe acest fond, în zona Amzacea, a intervenit o bună perioadă ceaţa, fenomen care a amplificat acţiunea agenţilor de dăunare, în special a bolilor cerealelor păioase. Ca atare, fermierul a grăbit aplicarea tratamentelor de combatere fitosanitară, în urma agresivităţii acestor patogeni.

Grâul ar putea fi recoltat mai devreme
„Un fenomen pe care nu l-am întâlnit la grâu până acum a fost că a înspicat pe 30 aprilie şi a înflorit pe data de 6 mai. Vă daţi seama că recoltarea păioaselor anul acesta, ţinând seama de aceşti factori, va avea loc mai devreme cu o săptămână, chiar cu zece zile în zona noastră. De obicei, strângerea recoltei de pe câmp începea în jurul datei de 3-6 iulie. Ne aşteptăm să intrăm cu combinele în jurul datei de 20 iunie sau poate chiar mai devreme, în funcţie de factorii meteorologici”, a susţinut specialistul.

Semănăturile de primăvară se dezvoltă normal
În ferma de la Amzacea, culturile de primăvară îşi urmează cursul firesc de creştere şi dezvoltare vegetativă. „Evident că la data asta (9 mai a.c.), floarea se află în fenofaza de 6-8 frunze. Noi am adaptat tehnologiile la schimbările climatice, cu toate că anul acesta s-a întârziat semănatul pentru că nu s-a putut intra în câmp din cauza zăpezii care a căzut în luna martie şi apoi din pricina precipitaţiilor. Totuşi, imediat am purces la semănatul florii-soarelui, am aplicat deja erbicidarea şi prima praşilă mecanică, cu doza aferentă de îngrăşăminte chimice.
De asemenea, porumbul se află la fenofaza de 8 frunze. Praşila mecanică a fost finalizată cu administrarea primei fracţii de azot. Consumul de apă la aceste plante este mai redus; dacă la grâu avem undeva la 800 de indivizi la mp, la aceste plante prăşitoare (floarea-soarelui şi porumb) avem în jur de şapte indivizi la mp, iar fenofaza de consum nu este chiar aşa de mare în această perioadă”, a explicat Dumitru Manole.

„Numai cu cheltuieli ridicate putem stăpâni bolile florii-soarelui!”
Fermierul a însămânţat cu porumb 180 de hectare. După cum a precizat, a redus suprafaţa de floarea-soarelui la 70 ha din pricina agenţilor de dăunare, îndeosebi a celor şapte boli principale ale culturii. „Nu mai putem stăpâni complexul de boli. Şi aici nu mă refer la Orobanche cumana! Acest parazit îl controlăm prin devansarea perioadei de semănat. Orobanche se dezvoltă la 27 de grade C şi cu ajutorul imazamoxului o stăpânim. Dar mă refer la cele şapte boli care cer costuri foarte mari cu tratamentele. Şi apoi, eu trebuie să respect o anumită rotaţie pe care o cere această cultură, nu mă refer la cei şase-şapte care impun tehnologiile clasice, dar minim trei-patru ani floarea nu trebuie să revină pe aceeaşi solă. Altfel, evident, că nu ne atingem ţinta de cel puţin 4 tone de floarea-soarelui la hectar”, a precizat cunoscutul cultivator constănţean.

Mazărea, oaspete nou în cultură
De anul acesta, Dumitru Manole a introdus în structura de cultură mazărea, o leguminoasă cu o perioadă mai scurtă de vegetaţie. A considerat că în zona agricolă în care lucrează, cu indicele de ariditate cel mai ridicat, mazărea poate atinge un nivel de producţie suficient de mare care să-i permită obţinerea de profit.

Soia? S-o ia alţii la semănat!
În schimb, cultivatorul dobrogean a încetat să mai cultive soia. Iată cum a explicat această decizie: „Am introdus în cultură soia, la neirigat; a fost o aventură pentru mine. Or, în condiţiile în care nu pot asigura apa, este un risc. L-am asumat, dar acuma nu mai are rost să-l mai asum, mai ales că a scăzut subvenţia: faţă de 325 de euro pe hectar, cât s-a acordat iniţial, în 2017 nu am primit decât 220 euro. Şi am considerat că nu se merită!”
Dumitru Manole rămâne un agricultor optimist, chiar şi în condiţiile nu tocmai favorabile din acest an: „Nu vreau să fiu pesimist, am încă optimismul în mine. Am speranţa că va ploua în câteva zile, aşa cum arată prognoza, şi în felul acesta avem convingerea că vom realiza nivelele de producţie pe care ni le dorim”.
Şi trebuie notat că producătorul agricol dobrogean a avut dreptate. La câteva zile de la documentarea acestui material, ploaia a venit ca o binecuvântare pe pământul greu încercat de secetă şi de arşiţă al Amzacei!
Societatea fondată de Dumitru Manole în anul 1999 poartă numele de First Grain şi exploatează cumulat 800 de hectare de teren arabil. În cele aproape două decenii de activitate, fermierul a promovat tehnologii, seminţe şi produse fitosanitare şi îngrăşăminte de înaltă calitate, testate în câmpurile din ferma de la Amzacea, astfel că an de an producţiile obţinute aici sunt cu mult peste media naţională.

Dumitru Manole, „legenda vie” a agriculturii dobrogene: „Am speranţa că va ploua şi vom realiza recoltele dorite!”

BURUIENILE PUN ÎN PERICOL LOTURILE SEMINCERE
Dumitru Manole a ridicat o problemă ce pune în pericol producerea de sămânţă la grâul de toamnă, şi anume invazia unor buruieni greu separabile. „Ne confruntăm cu o serie de graminee, cum ar fi Bromus secalinus (obsiga secării), Avena fatua, (ovăzul sălbatic), specii ce pun probleme în producerea grâului de sămânţă. Acestea s-au răspândit foarte mult în ultimul timp, pe căile de acces de toate categoriile, fie că e vorba de drumuri judeţene sau de şosele naţionale, nu se mai face toaletarea marginilor. De asemenea, fostele canale de irigaţii sunt medii ideale pentru aceste buruieni. Un alt factor favorizant este renunţarea la arătură; aceste buruieni devin o problemă în producerea grâului pentru sămânţă pentru că sunt specii greu separabile”.
Fermierul constănţean are cultivate 200 de hectare cu grâu pentru sămânţă. În prima decadă a lunii mai se realiza lucrarea de purificare biologică, prin eliminarea plantelor atipice din lanuri, după care aşteapta recunoaşterea din partea Inspectoratului de Seminţe. Lucrarea se executa manual, cu o echipă de zece oameni.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)