Cu această ocazie, s-a subliniat încă o dată importanţa plăţilor directe, iar concluzia generală este că modul în care acestea sunt concepute ar putea fi îmbunătăţit în continuare, făcându-le „mai echitabile, mai direcţionate şi eficace pentru fermierii din întreaga UE”. Totodată, a fost evidenţiată contribuţia fermierilor la protecţia mediului şi la atenuarea schimbărilor climatice. Miniştrii au solicitat un nivel mai înalt al pretenţiilor în materie de mediu a PAC, cu condiţia ca fermierii să fie răsplătiţi în mod corespunzător pentru furnizarea acestor bunuri publice. Nu în ultimul rând, s-a discutat despre necesitatea de a menţine zone rurale reziliente şi pline de vitalitate, în special prin crearea de locuri de muncă, promovarea creşterii şi favorizarea reînnoirii generaţiilor în sectorul agricol. „Avem responsabilitatea de a pune bazele unei politici moderne care răsplăteşte fermierii în mod corespunzător pentru faptul că furnizează bunuri publice de mare valoare, precum securitatea alimentară, combaterea schimbărilor climatice şi protecţia zonelor rurale”, a ţinut să precizeze Rumen Porojanov, ministrul bulgar al Agriculturii, alimentaţiei şi silviculturii.
Planul UE privind cuturile proteice
Comisia a informat Consiliul cu privire la intenţiile sale pentru planul UE privind proteinele, pentru a aborda deficitul semnificativ şi de lungă durată de furaje proteice din spaţiul comunitar. Planul, care urmează să fie publicat la sfârşitul anului 2018, se va axa pe cercetare şi inovare, pe provocările agronomice şi avantajele pentru mediu aduse de culturile proteice, pe dezvoltarea de lanţuri de aprovizionare/valorice şi potenţialul de piaţă pentru proteinele de origine vegetală din UE în diferite segmente de piaţă. Miniştrii au salutat iniţiativele Comisiei şi au subliniat importanţa abordării chestiunii într-un mod compatibil cu protecţia mediului şi combaterea despăduririlor.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)
