Porumbul CERA confirmă - Revista Ferma
3 minute de citit

Porumbul CERA confirmă

Atenţia fermierilor prezenţi a fost direcţionată către hibrizii româneşti CERA 340, CERA 370 şi CERA 450. Vedetele autohtone menţionate au demonstrat însuşiri agronomice superioare, cu elemente de productivitate care însumate au ieşit, cu certitudine, pe plus!
Exploataţia gazdă se află la o distanţă de câţiva kilometri de Fundulea, mai precis pe raza comunei Săruleşti Gară. Aici, la ferma SC Fauna 2002 Impex, pe 80 de hectare sunt cultivaţi hibrizi româneşti de porumb. “Am remarcat că aceşti hibrizi au o rezistenţă mare la secetă, dar şi o polenizare bună. De asemenea, se pretează pe orice tip de sol şi îi recomand cu încredere. Vom repeta şi anul viitor această experienţă, când vom semăna pe o suprafaţă de 80-100 ha porumb CERA”, afirmă Daniel Chesaru, inginerul agronom al fermei SC Fauna 2002 Impex.

Porumbul CERA confirmă

Toleranţă la secetă şi performanţă productivă
Toţi aceşti trei hibrizi au fost produşi şi în anii trecuţi, însă este primul an în care au fost promovaţi, pentru a le arăta fermierilor comportamentul lor într-o cultură normală şi nu într-un lot demonstrativ foarte bine organizat, îngrijit şi cu alocări deosebite.
Despre genetica românească CERA 340 şi CERA 370 cercetătorii spun că sunt hibrizi simpli, cu pornire rapidă în vegetaţie, rezistenţi la temperaturi scăzute de germinare şi cu spor de producţie superior. Mai mult de 60 la sută dintre fermierii prezenţi la eveniment au cultivat anul acesta hibrizii de porumb CERA 340 şi CERA 370. Aceştia estimează producţii de până la 10 tone de boabe la hectar. “CERA 340 este un hibrid cu toleranţă deosebită la secetă şi la arşiţă. Am avut o perioadă destul de lungă, de pe 24 martie până pe 5 iunie, când nu s-au acumulat mai mult de 10 ml de precipitaţii, planta a rămas scundă, dar şi-a conservat foarte bine resursele de hrană pentru perioada de înflorire, polenizare, fecundare, formare şi umplerea bobului. Ca dovadă, din estimarile pe care le-am efectuat în ultimele trei săptămâni, cu siguranţă, vom obţine 8-10 tone de boabe la hectar”, a declarat cercetătorul Georgeta Dicu.

Cercetarea românească vine cu noutăţi genetice
La porumb, încă din primii ani de existenţă, INCDA Fundulea a avut o contribuţie esenţială la identificarea celor mai buni hibrizi şi la organizarea sistemului de producere de sămânţă hibridă. În prezent, programul de ameliorare a porumbului de la institut este orientat spre crearea unor noi soiuri care să facă faţă cu succes concurenţei străine. “Tehnicile de ameliorare pe care le-am folosit pentru obţinerea acestor hibrizi au evoluat, sunt de generaţie nouă, creaţiile genetice fiind competitive cu hibrizii deja existenţi pe piaţă”, a concluzionat Georgeta Dicu.

 Georgeta Dicu_b

Georgeta Dicu: “Începând cu anul acesta am demarat un nou program de cercetare. Până în luna decembrie intenţionez să fac o colecţie de cel puţin o sută de populaţii locale de porumb, româneşti, pe care să le folosesc în programul de ameliorare, să le îmbunătăţesc şi din care să extrag linii parentale care apoi vor fi folosite ca bază genetică pentru obţinerea unei noi generaţii de hibrizi de porumb”.

Daniel Chesaru_b

Daniel Chesaru: “Lotul cu FAO 450 (al hibridului CERA – n.r.) mi-a atras atenţia, deoarece are o pornire rapidă în vegetaţie şi un număr mare de rânduri de boabe. Îl recomand fermierilor mici care recoltează cultura manual”.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2019)

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×