Mai exact, 491.250 de agricultori, reprezentând aproape 60% din numărul total al celor care au primit subvenţii agricole, au încasat, în total, suma de 145,35 milioane de euro, adică 8,6% din totalul plăţilor directe efectuate de APIA fermierilor români pentru anul 2017, arată cele mai recente date Eurostat cu privire la agricultura din ţara noastră, actualizate în iunie 2019.
La polul opus în ceea ce priveşte sumele încasate de beneficiarii plăţilor directe, doar 120 de fermieri au primit subvenţii peste 500.000 de euro, însă suma totală încasată de aceştia reprezintă 7,3% din banii plătiţi de APIA pentru 2017.
Câţi fermieri au încasat plăţi directe peste 100.000 euro?
Datele Eurostat privind distribuţia ajutoarelor directe către fermierii din România (Tabelul 1) arată că, pentru anul financiar 2017, 2.060 de fermieri din ţara noastră (0,24% din numărul de total de beneficiari ai subvenţiilor agricole) au încasat de la APIA plăţi directe ce depăşesc 100.000 de euro, pragul propus de Comisia Europeană pentru plafonarea subvenţiilor după 2020. Sumele plătite acestora totalizează însă aproape jumătate de miliard de euro (475.545 milioane euro) şi reprezintă 28,2% din totalul plăţilor directe acordate de APIA fermierilor pentru 2017.
Raportul Eurostat mai relevă că din aproape 3 miliarde de euro plătiţi fermierilor români în 2018, cea mai mare parte (59,2%) au fost plăţi directe, respectiv 1,77 miliarde euro, 39,6% (1,18 miliarde euro) au fost plăţi pentru dezvoltare rurală şi doar 1,2% (35,96 milioane euro) din suma totală au reprezentat plăţi pentru măsuri de piaţă. Comparativ, la nivelul UE 28, 70,9 din totalul cheltuielilor realizate prin Politica Agricolă Comună (PAC) au fost plăţi directe, 24,5% din bani s-au dus spre dezvoltare rurală şi 4,6% pentru măsuri de piaţă.
Tabel 1 – DISTRIBUŢIA AJUTOARELOR DIRECTE CĂTRE FERMIERII DIN ROMÂNIA
Sursa: Comisia Europeană, DG AGRI. * Datele pentru anul financiar 2018 vor fi disponibile în a doua jumătate a anului 2019
94,5% ferme de subzistenţă şi semisubzistenţă
Datele Eurostat mai arată că 91,8% din exploataţiile agricole înregistrate în România în 2016 aveau sub 5 ha şi doar 12.310 ferme (0,4% din total) exploatau peste 100 ha. Mai exact, în ţara noastră existau, acum trei ani, 3.140.770 de exploataţii agricole sub 5 ha (Tabel 2).
În funcţie de dimensiunea economică, aveam 3.236.060 exploataţii (94,5% din total) de subzistenţă şi de semisubzistenţă (sub 8.000 euro SO, conform Legii 285/2015 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole), 182.190 (5,3%) ferme mici şi medii (între 8.000 SO şi 250.000 SO) şi 3.790 (0,11%) ferme mari (peste 250.000 SO).
Sub 15% tineri fermieri
Şi statisticile privind vârsta proprietarilor de exploataţii agricole dau o imagine îngrijorătoare asupra agriculturii din România (Tabel 2). Majoritatea proprietarilor de ferme (44,3%) aveau, în 2016, peste 64 de ani. Numărul acestora a crescut destul de mult între 2010 şi 2016 (Â 51.850 fermieri vârstinici), în timp ce numărul fermierilor tineri, sub 45 de ani, a scăzut considerabil. În 2010, în România erau 280.000 de tineri fermieri cu vârsta sub 35 de ani (7,3% din total) şi 609.610 fermieri care aveau între 35 şi 44 de ani (15,8%).
Tabel 2 – STRUCTURA FERMELOR ÎN ROMÂNIA ÎN 2016
Sursa: Eurostat
Peste 53% din populaţia României, în zonele rurale!
Mai mult de jumătate (53,4% din 19,53 milioane persoane) din populaţia României trăieşte în zone predominant rurale, mai arată datele Eurostat pentru anul 2018, publicate în iunie 2019 (Tabel 3). Aproape 11% din toţi locuitorii zonelor predominant rurale din UE 28 erau înregistraţi anul trecut în România.
Practic, regiunile predominant rurale ocupă 67,8% din teritoriul ţării noastre, generează 36,9% din valoarea adăugată brută a României şi dau 55,9% din totalul angajaţilor din ţară.
Tabel 3 – IMPORTANŢA ZONELOR RURALE DIN ROMÂNIA
Sursa: Eurostat
Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)
