La această distinsă manifestare au participat aproximativ două sute de expozanţi care au creat un spectacol unic, precum şi circa patru sute de buzoieni, legumicultori pasionaţi şi vizitatori veniţi din judeţele limitrofe, dar şi invitaţi din Ungaria, Franţa, Italia şi Republica Moldova.
Evenimentul de la Buzău s-a bucurat de participarea ministrului Agriculturii Petre Daea, care a şi deschis Festivalul, dar şi de invitata de onoare, Irina Vlăducă – Marghiloman, strănepoata lui Alexandru Marghiloman, fost prim-ministru şi ministru al Agriculturii.
Au fost prezenţi şi cercetători ai Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Buzău, în frunte cu Costel Vînătoru, cel care s-a ocupat de organizarea festivalului.
Banca de Gene a prins contur legislativ
Petre Daea a pledat pentru înfiinţarea Casei de Comerţ şi a unor unităţi de prelucrare, pentru ca marfa producătorilor să poată fi valorificată cu succes. Acesta a adus în discuţie şi necesitatea înfiinţării Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale, un deziderat mai vechi al cercetătorilor buzoieni, pentru realizarea căruia revista Ferma a publicat mai multe articole de susţinere. Mesajul public exprimat de şeful Agriculturii a fost unul pozitiv: „Este o aşteptare din partea tuturor această bază de gene. O vom face. Actul normativ e în lucru. Au fost unele modificări care necesitau o anumită metodologie pe care a trebuit s-o urmăm. Suntem pe drumul cel bun. Aştept să vadă lumina Monitorului Oficial acest act normativ, se va întâmpla în câteva luni, apoi să trecem la treabă şi să depozităm aici toată ştiinţa, toată preocuparea, pentru că aici e ceea ce are România mai bun. România are trei mari resurse: apa, solul şi fondul de gene”, a susţinut Petre Daea.
Banca de gene este o instituţie pe care într-un concept modern Costel Vînătoru, şeful Laboratorului de genetică, ameliorare şi conservarea patrimoniului al SCDL Buzău, o vede ca pe o „Arcă a lui Noe”, menită să salveze speciile de legume.
Spactacol cromatic al tomatelor
În standurile amenajate, au putut fi admirate roşii portocalii, negre sau vărgate, ciocolatii sau galbene, violete ori de un roşu aprins, de forme diferite – uriaşe sau mai mici, în formă de prună sau de ardei. Vizitatorii au fost încântaţi să guste pentru prima dată din aceste pătlăgele inedite, amintind de savoarea „dumadelor” copilăriei. „În cultură sunt câteva mii de soiuri de tomate. Dorim să se păstreze zestrea genetică şi soiurile autentice la această specie, dar şi a soiurilor noi aflate în cultură în ţară şi străinătate, precum şi un schimb de informaţii între cultivatorii amatori şi profesionişti”, a declarat cercetătorul Costel Vînătoru.
Concursul care s-a desfăşurat cu acest prilej a avut patru secţiuni: tomate tip cherry; consum în stare proaspătă; industrializare; biodiversitate, urmărindu-se păstrarea şi promovarea produselor tradiţionale româneşti ca zestre a românilor.
Costel Vînătoru: „Orice zi care trece şi în care nu lucrăm la banca de gene înseamnă că pierdem resurse genetice şi pierdem din viitorul nostru! Avem nevoie să conservăm această resursă, pentru că e vorba de securitatea alimentară şi de viitorul ţării, altfel pierdem patrimonial. În lipsa unui program naţional de conservare a resurselor genetice, s-au pierdut foarte multe soiuri şi o parte din aceste creaţii valoroase ale cercetării româneşti a ajuns să fie gestionată de alte bănci de gene din lume”.
ÎNCĂ UN EVENIMENT DESTINAT TOMATELOR
Un alt eveniment de ţinută despre tomate, în organizarea ICDIMPH – HORTING şi SC Agro Brava SRL Poiana, sub patronajul ASAS şi al Societăţii Române a Horticultorilor, a avut loc la Poiana, judeţul Constanţa. Tema de dezbatere a fost „Alternative tehnologice pentru creşterea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii fructelor la cultura de tomate”. Evenimentul se înscrie în conceptul Cercetări în ferme de producţie al proiectului „TomRes” din programul „HORIZON 2020 EU”.
Articol publicat în revista Ferma nr. 14/241 (ediţia 15-31 august 2019)
