Intrarea, prin căsătorie, într-o familie tradiţională de agronomi l-a facut pe Zeno Achim să se intereseze tot mai mult de acest domeniu vital. Soţia sa, Diana, doctor în Agronomie, iar socrul său – Moise Butar, agronom şi el, cel care practic a pus bazele societăţii Agroindustriala Scânteia, i-au fost inspiraţia şi piatra de temelie în acest demers. „Bagajul” cunoştinţelor juridice i-a fost de mare ajutor şi i-a facilitat înţelegerea cadrului legislativ şi fiscal, mereu în schimbare. În contextul actual, fără precedent pentru lumea în care trăim azi, faptul ca Zeno Achim se ocupă şi de procesarea grâului îl face unul dintre producătorii strategici, căci pâinea de pe masă este una dintre grijile principale ale prezentului.

Criza a dat peste cap activitatea la Moara Apateu

La cei 42 de ani ai săi, Zeno Achim este plin de energie, mereu pus pe fapte şi extrem de serios în tot ceea ce face. Lucrează peste 2.000 de hectare de teren, pe raza localităţilor Şimand – Andrei Şaguna – Curtici – Sântana, în partea de nord a judeţului Arad, şi pe lângă asta mai face prestări de servicii pentru alte câteva sute de hectare care aparţin unui investitor cu capital străin din zonă. Dar, aşa cum spuneam, administrează şi o moară, cea de la Apateu. „Producem făină de grâu şi de secară folosind materie primă proprie. Avem un sistem semi-integrat. În această perioadă, există o cerere peste aşteptări. Nu înţeleg acest fenomen. Oamenii îşi fac provizii, dar nu pot mânca cu mai multe guri. Această panică a dat puţin peste cap activitatea noastră. Lucrăm 12 ore pe zi fără întrerupere. Comenzile cresc de la o zi la alta. Procesăm în jur de 15 tone şi jumătate pe zi şi tot ce producem vindem în ziua respectivă. Este o situaţie neobişnuită pentru noi”, recunoaşte tânărul fermier. Partea bună este că are suficient grâu pe stoc pentru a satisface nevoile consumatorilor. În plus, şi-a asigurat, se pare, producţia viitoare, iar culturile arată foarte bine în acest moment.

Cum şi-au gândit planul de culturi

În toamnă a însămânţat în jur de 700 de hectare cu grâu, 100 de hectare cu orz şi aproape 150 de hectare cu secară. De asemenea, a înfiinţat şi 300 de hectare cu rapiţă, dar a fost nevoit să întoarcă circa 50 de hectare din cauza secetei, care a făcut ca plantele să răsară neuniform. „Suntem printre primele ferme agricole care am cultivat rapiţă în judeţul Arad, acum 18 ani. De asemenea, suntem primii care am însămânţat loturi experimentale şi demonstrative cu porumb modificat genetic”, mi-a explicat fermierul. La mazăre a renunţat din cauza preţurilor necompetitive şi s-a orientat spre soia, datorită subvenţiei consistente.

Structura culturilor este una obişnuită pentru zona Câmpiei de Vest. Astfel, acum şi-a planificat să cultive până la 200 de hectare cu soia, 700 de hectare cu porumb şi 100 de hectare cu floarea-soarelui. Pe lângă asta, a alocat o anumită suprafaţă pentru sorg. „Pentru prima dată vom cultiva sorg. Este o cultură foarte rezistentă la secetă, iar noi aici, în vest, ne confruntăm cu nişte veri destul de toride şi secetoase. Sorgul e o cultură relativ uşor de întreţinut şi mă gândesc că merită să încercăm”, susţine fermierul.

Cum obţine 7 tone de grâu/ha la neirigat!

În ceea ce priveşte grâul, aşa cum era de aşteptat, mizează în special pe genetica românească pentru că are o calitate superioară. Glosa şi Izvor sunt principalele soiuri pe care le cultivă, în proporţie de 70%. Producţia medie obţinută anul trecut pe întreaga suprafaţă a fost de circa 7 tone pe hectar. În condiţii de neirigat! „Soiurile româneşti au cele mai bune calităţi. Pe lângă gluten, oferă nişte parametri care sunt căutaţi în industria de panificaţie. Nu există nici un secret. Totul e să aplici cum trebuie tehnologia, să intervii la timp cu tratamentele, să ai grijă de cultură, în general. De asemenea, respectăm cu stricteţe rotaţia culturilor. Nu am renunţat la arătură pentru că la noi în zonă nu se pretează tehnologia minim till sau no till”, ne-a mărturisit arădeanul.

Cu toate astea, porumbul a fost cea mai profitabilă cultură sezonul trecut, când a recoltat în medie 10 tone la hectar. Pentru a minimiza riscurile şi a-şi proteja investiţia, a adoptat de câţiva ani o strategie de siguranţă. Concret, o treime din hibrizii de porumb sunt extratimpurii, o treime semitimpurii şi o treime hibrizi semitardivi şi tardivi.

De ce a ales să lucreze cu NHR? 

Juristul devenit fermier a ţinut să precizeze că nu va extinde suprafeţele, dar terenul existent îl exploatează intensiv: „Pe noi ne interesează creşterea profitabilităţii pe hectar”! Şi cum altfel ar putea obţine asta dacă nu prin dezvoltarea capacităţii de lucru. Prin urmare, o parte însemnată din capitalul investit a fost direcţionat spre achiziţia de tehnică agricolă performantă. Parcul auto cuprinde astăzi o gamă impresionantă de tractoare, de diferite mărci şi capacităţi (între 45 şi 450 CP), combine de recoltat şi o mulţime de alte echipamente, toate cumpărate de ei. Ultima achiziţie, un Deutz-Fahr 9306 TS cu motor Mercedes, practic cea mai mare combină din portofoliul companiei germane. „Un detaliu important care a stat la baza acestei achiziţii a fost relaţia comercială deosebită pe care o avem cu dealerul NHR Agropartners. Pe lângă asta, am ţinut cont şi de serviciile post-vânzare. Fermierii trebuie să fie foarte atenţi la acest aspect. Dacă sămânţa o testăm un an-doi în câmp, iar pesticidele au în componenţă cam aceleaşi substanţe active pe care le ştim, pe partea de mecanică este extrem de importantă alegerea pe care o facem. Poate cea mai importantă”, mi-a explicat arădeanul. În plus, condiţiile oferite de vânzător au fost foarte atractive: preţ foarte bun, garanţie extinsă, condiţii de finanţare foarte convenabile. 

 Citește si: 19 motive pentru a achiziționa o combină de cereale Deutz-Fahr Green Line

Zeno Achim: „Nu dorim să ne extindem suprafeţele, dar terenurile pe care le exploatăm vrem să le lucrăm intensiv. Pe noi ne interesează creşterea profitabilităţii pe hectar”.

Hardi Alpha Twin – maşina ideală pentru aplicarea tratamentelor

La momentul vizitei noastre în fermă, se efectua primul tratament la grâu, constând în aplicarea unui fungicid, a unui îngrăşământ foliar şi a unui erbicid. Urma apoi tratarea rapiţei împotriva Ceutorhynchus şi pregătirile pentru însămânţările de primăvară. Deocamdată nu s-a putut intra la semănat din cauza diferenţelor mari de temperatură dintre noapte şi zi.

Aplicarea tratamentelor fitosanitare se efectua cu o maşină autopropulsată cu cortina de aer de protecţie a jetului de soluţie – Hardi Alpha Twin. Fermierul spune că a ales această maşină pentru că asigură precizie, reducerea derivei şi a dozei de lichid la hectar, viteză mare de lucru, gardă mare la sol, productivitate, controlul suprapunerilor, autoghidare, stabilitate. Dar cel mai mare avantaj este acela că poate lucra şi când bate vântul, fără grija că soluţia s-ar putea pierde în atmosferă sau ar fi purtată de vânt. Aceste avantaje justifică pe deplin investiţia într-un astfel de utilaj.

Consum de doar 2 litri pe tona de produs!

Din punctul său de vedere, toţi producătorii oferă astăzi echipamente de top, motoare performante, capacităţi de lucru din ce în ce mai mari. Însă diferenţierea dintre branduri, spune el, ar trebui să ţină cont în primul rând de nivelul de pregătire al tehnicienilor. „Important este ca service-ul să fie amplasat relativ aproape, să existe o modalitate rapidă de a livra piesele. Serviciile de post-vânzare şi partea de suport tehnic m-au convins. Desigur, pe lângă faptul că este o combină performantă, cu dotări de înaltă tehnologie. Poate urmări în timp real producţia, umiditatea, controlul umidităţii, toată pleiada de funcţii, ghidare prin GPS, productivitatea pe hectare. Sunt foarte multe date şi caracteristici pe care încă le descoperim. Dispune de un buncăr de capacitate mare (10.500 litri) şi de un şnec cu descărcare rapidă de 120 l/s. În 87,5 secunde descarcă tot buncărul sau o tonă în circa 10 secunde. Iar consumul pe tona de produs este undeva la 2 litri”, şi-a argumentat Zeno Achim alegerea.

Pe lângă această combină, în dotarea fermei mai există încă patru tractoare Deutz-Fahr, cu puteri de la 155 CP şi până la 340 CP, toate cumpărate de la NHR Agropartners.

CUM GESTIONEAZĂ RELAŢIA CU APICULTORII

Faptul că s-au interzis substanţele pe bază de neonicotinoide va avea probabil consecinţe asupra viitoarelor producţii. „Nu ştim ce vom face în continuare dacă nu vom mai avea seminţe tratate. Ne adaptăm cerinţelor UE, că nu e de ales, chiar dacă uneori avem senzaţia că nu suntem parteneri egali. Nu-mi explic în ce măsură sunt afectate albinele, din moment ce ele nu intră în contact cu sămânţa tratată.

Noi avem în fiecare an nişte apicultori care îşi amplasează stupii la noi în ferme. Vin în parcelele noastre de rapiţă, de floarea-soarelui, pentru că ne ajută la polenizare. Am discutat cu aceşti apicultori despre problema neonicotinoidelor, dar ei nu s-au plâns niciodată, decât de vânt, de vremea rece şi de preţul mierii. Nu ne-au spus niciodată că ar fi recoltat mai puţină miere sau că le-ar fi murit albine”, afirmă Zeno Achim.

Articol apărut în în revista Ferma nr. 6 (255) 

Solicită un exemplar gratuit Ferma: https://www.revista-ferma.ro/exemplar-gratuit?ziar=1

Abonează-te aici: https://www.revista-ferma.ro/abonamente