„Până acum, preţul de 80 de bani (plus TVA) pe kilogramul de cartof, neschimbat în ultimii ani, a asigurat o rată convenabilă de profit. În noile condiţii, însă, în care toate inputurile pentru agricultură s-au scumpit, este necesară o nouă înţelegere contractuală negociată cu procesatorul. Sperăm să primim un preţ de circa 1 leu/kg, pentru că sunt mari costurile de producţie. Cu îngrăşămintele şi motorina, cheltuielile s-au dus în sus cu peste 30 de procente; nu ştim preţurile la pesticide, la sămânţă, dar cu siguranţă că vor avea o creştere semnificativă ce va pune presiune pe profit”, susţine Darvas Koppany Fulop.

UN SEZON AGRICOL SLAB

În acest an, a avut în cultură aproximativ 90 de hectare cu cartof, din suprafaţa de 140 ha pe care o lucrează. Mai bine de 80% din producţie a mers la industrializare.

Pentru el şi firma Agrovezoo, sezonul agricol a fost slab în ceea ce priveşte rezultatele. „Noi am avut probleme, mai ales la cartoful de consum. Chiar dacă recolta a fost de calitate, cantitativ a fost ceva mai scăzută decât ceea ce ar fi putut să fie! Cauza? Pe de o parte seceta, la care s-au adăugat ploile abundente din primăvară, care ne-au întârziat la plantat, şi infestarea culturii cu ciuperca Rhizoctonia solani care a produs deprecierea tuberculilor de cartofi. În final, ne-am închis cu o recoltă medie de 29 tone/ha la cartoful pentru industrializare şi de 36 tone/ha la cel pentru consum”,precizează cultivatorul.

Întreaga recoltă de cartof e comercializată prin două firme, una din Târgu Secuiesc şi cealaltă din judeţul Dâmboviţa, care ambalează cantităţi mici pentru magazine. Cartoful pentru industrializare (chips) este livrat ritmic procesatorului, conform contractelor semnate; nu rămân stocuri peste vară, iar preţul asigură confort financiar.

Respectă asolamentul

La ferma din Surcea cultivă şi cereale păioase pentru asolament, iar rapiţa vine în cultură cam o dată la trei ani. În toamna 2021 a semănat grâu pe aproape 50 de hectare. Cultura este răsărită, se dezvoltă normal, nu sunt emoţii la trecerea peste iarnă. Până acum a folosit soiul românesc Arieşeni, însă recolta obţinută de 5-6.000 kg/la nu a produs destulă satisfacţie. Din acest sezon, s-a aşezat sub brazdă sămânţă de grâu din trei soiuri străine.

Doar suprafaţa cultivată cu cartof este amenajată la irigat. Celelalte culturi mai au de aşteptat, cam un deceniu, după cele mai optimiste prezumţii.

În fiecare an aduce din afară sămânţă de cartof pentru circa 70 la sută din necesar, restul de 30% îl produce în loturile semincere ale fermei.

Un preţ bun la îngrăşăminte

„Am fertilizat doar suprafaţa cu grâu Arnold, în doză 250 kg/ha, deoarece, am reuşit să cumpărăm mai ieftin îngrăşământul complex, la 2.400 lei/tonă, plus TVA. Preţul fertilizanţilor chimici e foarte ridicat, noi încă nu am achiziţionat nimic, chiar dacă o grămadă de firme vin cu oferte de îngrăşăminte cu plata la finalul anului viitor. Ultimul preţ a fost de 3.800 lei/tona,NPKtriplu 15, provenit din Austria. Mai aşteptăm”,explică fermierul.

PROIECŢII AMBIŢIOASE ÎNTR-UN VIITOR GRI

„Am făcut un proiect european, în valoare de 530.000 euro prin care am achiziţionat maşinile şi utilajele necesare culturii cartofului: combină de recoltat pe două rânduri, maşini de plantat şi de bilonat, două tractoare, instalaţie de erbicidat tractată, încărcător frontal şi o linie de sortare”,declară Darvas Koppany Fulop..

De asemenea, la sfârşitul lunii noiembrie au depus încă un proiect de 300 mii euro (70% fonduri nerambusabile, 30% contribuţie proprie) pentru reutilarea fermei de cultura mare cu semănători, plug, disc, cu încă un tractor (au unul, dar are peste 10 mii de ore de funcţionare) şi echipamente de udare. ”Însă mă gândesc cu groază că preţurile s-au dus foarte mult în sus la utilajele agricole”,spunea tânărul.

150 de lei ziua de lucru

Fermierul are în intenţie să mai cumpere teren, dar şi să aplice tehnologii de tip intensiv pentru a creşte producţia cantitativ şi calitativ pe hectarul cultivat. La lucrările curente angajează forţa muncă din zonă, cu toate că ziua de lucru a ajuns la 150 de lei, fără taxele plătite la fisc. „Vream să irigăm întreaga suprafaţă cultivată cu cartof. Deocamdată, ne folosim de trei instalaţii de udare cu tamburi, însă ne-ar mai trebui cel puţin două. Sursa de apă există, Râul Negru, curge prin apropierea fermei, avem autorizaţie să irigăm din apa curgătoare, dar şi din canalele adiacente sau din braţul mort al râului, atunci când are apă”,încheieDarvas Koppany Fulop.

AFACERE DE FAMILIE

Locaţia Agrovezoo aparţine unei foste ferme mixte: zootehnică (specializată pe creşterea vacilor cu lapte) şi de câmp. În anul 1998 aceasta a fost scoasă la privatizare, fiind preluată de tatăl lui – Koppany Fulop, economist de profesie, împreună cu alţi parteneri. După un timp s-au despărţit şi ferma s-a axat pe producerea cartofului. Din 2011, s-a implicat în afacerea de familie tânărul Darvaş, care studiase ştiinţele economice.

un articol de

MARIAN MUŞAT