De curând, solariile şi câmpul i-au fost vizitate de preşedintele landului Saxonia-Anhalt, Germania, însoţit de un grup de cercetători ai unui institut horticol din Magdeburg, interesaţi îndeosebi de tomatele lui.

Nemţii au vrut să se documenteze, să vadă solariile noastre, soiuri româneşti vechi, valoroase şi gustoase, deoarece au început să fie preocupaţi de cultivarea legumelor în spaţii protejate.

“Le-am arătat cele 46 de varietăţi de roşii, majoritatea de câmp, primite prin amabilitatea inimosului cercetător Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău, între care: soiurile vechi de tomate Inimă de bou, Bizon, Târgovişte, Creţeşti, Aurora, roşiile sârbeşti sau Buzău 1600 şi hibridul Siriana F1, caracterizate printr-un gust deosebit”, ne-a declarat producătorul de legume sucevean.  

POLENIZARE CU… BUSUIOCUL

Vasile Mătrășoaie a dezvoltat o bună colaborare cu Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău, dar şi cu celelalte unităţi de cercetare legumicolă din reţeaua ASAS. A primit material biologic valoros pe care l-a testat în ferma sa pentru a vedea cum se acomodează în zona de nord a țării şi cum răspunde la actualele schimbări climatice.

De la BRGV are 10 varietăţi de busuioc diferite arome (de lămâie, de mir, de cuişoare) pe care le-a plantat în cele 5 solarii şi în jurul lor pentru a atrage albinele să ajute la polenizarea culturilor legumicole.

Vasile Mătrăşoaie are 5 solarii modernizate, pe structură metalică, ce însumează vreo 60 de ari, cu sisteme de căldură şi mecanisme care asigură şi o bună aerisire. În câmp deschis mai deţine 3 ha de grădină. 

FORŢA DE MUNCĂ, DE NEGĂSIT!

Necazul lui cel mare este că nu găseşte mână de lucru. “Am tot încercat şi degeaba, toţi vor bani cât de mulţi şi muncă puţină! Le dădeam 10 lei pe oră şi mâncare, dar nimeni nu a rezistat mai mult de câteva zile”, ne-a declarat cu năduf cultivatorul din Dumbrăveni.

De aceea este nevoit să înceapă lucrul pe câmp cu noaptea-n cap și să-l termine aproape de miezul nopţii. Soţia lui, Maria, se ocupă cu vânzările. Are închiriate două mese în piaţa mare din Suceava şi vinde zi de zi cantităţile de roşii, ardei, ceapă şi alte trufandale culese de cu seară sau dis-de-dimineaţă, ca să fie proaspete. Şi-a format deja o clientelă stabilă.

“NU-MI ACOPĂR CHELTUIELILE!”

Preţurile sunt pe măsura buzunarelor tot mai goale ale cumpărătorilor, sleite de inflaţie şi scumpiri: tomatele cu 5-6 lei kilogramul; ceapa cu 3-4 lei; morcovul 4-5 lei; pătrunjelul 6-7 lei; frunza de pătrunjel 10 lei kg, cartofii 3-4 lei kg. În ferma lui a început culesul la ardei şi vânătă.

“Vând puţin pentru că nu e încă vremea zacuştii şi a conservelor pentru iarnă. Şi apoi, eu nu dau marfa la angro! Dacă rămâne, mai bine renunţ la ea, decât să o dau la bişniţari. Samsarii să înveţe să muncească! Asta-i problema: s-au dat carnete de producător aiurea, nu s-a controlat şi în piaţă sunt mai mulţi samsari decât producători. Au venit la mine la fermă să ia marfa şi i-am scos afară. Voiau să câştige mai mult decât mine care muncesc, produc şi consum motorină, electricitate, inputuri. O grămadă de bani şi nopţi nedormite. Nici nu ştiu dacă îmi acopăr cheltuielile!”, a recunoscut Vasile Mătrăşoaie. 

DULCEAŢA DE ARDEI FOC DE IUTE

Legumicultorul are 32 de varietăţi de ardei iuţi. Una dintre acestea se distinge prin aspectul deosebit de frumos, al cărei fruct trece prin trei stadii de culoare: când apare este mov, după care se transformă în roşu şi apoi în negru.

De anul acesta, Vasile Mătrăşoaie a semănat vreo 20 de seminţe dintr-un ardei extrem de iute, primit tot de la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău care, potrivit spuselor lui, ar depăşi 2 milioane de unități Scoville (în engleză, Scoville Heat Units – SHU), care arată cât de picant este un ardei iute, în funcție de concentrația de capsaicină.

“Încă nu-i îndeajuns de copt, dar m-am încumetat să muşc niţel din el şi am crezut că mă-năduş! Nu ştiu ce voi face cu el, că de pus în mâncare nici nu poate fi vorba. Probabil că îl voi mărunţi şi-l voi aşeza în borcanele cu gogoşari sau gogonele pentru iarnă. Sau, cine ştie, poate încerc să fac o dulceaţă de ardei… iute-foc!”, a explicat cultivatorul.

COMPOST DIN RESTURI VEGETALE

“Eu produc legume aproape bio. Am găsit o soluţie prin care transform resturile vegetale în îngrăşământ organic. Nu le mai arunc la râpă, le strâng într-o platformă, le stropesc cu un produs biodestructor, produs în Ucraina, pentru compostarea deșeurilor organice şi acopăr cu o folie. După 4-5 luni am obţinut un îngrăşământ natural. Tot de la ucraineni am achiziţionat fungicide şi insecticide eco pe bază de bacterii şi ciuperci pentru controlul bolilor şi dăunătorilor specifici cultivării legumelor. De asemenea, folosesc bioadezivi și bioactivatori pentru stimularea creșterii plantelor”, a explicat fermierul. 

PLANTE AROMATICE VALOROASE

Producătorul are în cultură şi o serie de plante aromatice şi medicinale valoroase, printre care: chimen, Mursalski chai (folosită de astronauţi), planta de lemn-dulce, crizantema comestibilă, Perovskia sau salvia rusească, pelinul de Caucaz, calomfir, rozmarin, pe care le recoltează, le usucă la umbră şi apoi le vinde.

“Ar trebui să aibă preţ mare, dar le dau mai mult cunoscătorilor în mici cantităţi şi la sume modice, de câţiva lei. Ar veni un picuţ mai scumpe decât floarea de tei”, susţine legumicultorul. 

INVENTARUL FERMEI LUI VASILE MĂTRĂŞOAIE

Suceveanul este mândru de minunăţiile sale: ardeii graşi uriaşi, porumbul negru cu 10 păpuşi pe cocean, ardeiul usturat Cornul caprei, vinetele din soiurile Pana Corbului, Bucureştene, Danubiana, Violete lungi, ştirul alimentar Roşu de Buzău, dar şi varietăţile de chimen, busuioc de Radovanu, bame, lobodă, leuştean aromat, nap (topinambur), ceapa aurie, albă sau de Buzău, semănată direct din sămânţă, dovlecelul-şarpe, pepenele de iarnă, vinetele albe, varză, ştevie dulce, cimbrul Siberian sau usturoiul de Copălău…  Şi lista continuă!

un articol de

MARIAN MUŞAT