Terenul se lucrează destul de bine pentru c[ a plouat şi în stratul de sol 0-20 cm (ogor) există rezervă de umiditate pentru germinaţia seminţelor.   

Prelucrarea solului respectă o tehnologie „standard”: imediat după recoltarea culturii premergătoare intră în câmp un cultivator Väderstad Top Dwn, apoi urmează fertilizarea solului cu îngrăşământ complex pe bază de azot şi fosfor (NPK 18 46 0) şi o lucrare de nivelare cu discul.

250 ha de rapiţă semănate la 70 cm distaţă între rânduri

Fermierul din Giulvăz a semănat rapiţa pe 25 august, cultura este răsărită şi se dezvoltă în bune condiţii.  

Anul trecut a avut un experiment reuşit. Pe o solă de 20 ha a aplicat o tehnologie de semănat avansată (cu maşina reglată să realizeze la 70 cm distanţă între rânduri) care a asigurat optimizarea nutriţiei plantelor. Rezultatul? O cantitate de fix 92.400 kg recoltată de pe 22,1 ha, ceea ce înseamnă o medie de 4.180 kg/ha; în timp ce producţia medie la cultura de rapiţă convenţională a fost de aproximativ 3.300 kg/ha.

Alexander Degianski a semănat 250 ha cu noua tehnologie şi alte sute de hectare sunt însămânţate în diverse densităţi şi distanţe între rânduri cu hibrizi de rapiţă performanţi, stabili, toleranţi la boli şi rezistenţi la scuturarea boabelor, marca Dekalb (Bayer), InVigor (BASF) şi LG.

În preemergenţă va erbicida cu clomazon şi metazaclor combaterea buruienilor dicotiledonate anuale, precum şi a unor buruieni monocotiledonate anuale, substanţe active care au dat rezultate în anii precedenţi.

„Eu nu sunt adeptul teoriei intervenţiilor preventive absolute; la avertizare, când sunt condiţii propice dezvoltării anumitor patogeni sau dăunători, poţi face şi preventiv. Noi ne adaptăm în funcţie de loc şi situaţie, deci nu facem lucrări sau tratamente doar că aşa ar trebui sau că a venit vremea. Anul trecut am avut cele mai puţine tratamente şi am obţinut producţiile cele mai bune!”, ne-adeclarat pentru revista noastră Alexander Degianski.   

 „Genetica de păioase e similară anilor trecuţi, însă cu părere de rău este străină aproape în totalitate. Tot timpul am dat credit şi soiurilor româneşti, din păcate, nu reuşesc pe terenurile noastre să ajungă la performanţa celor străine – şi până la urmă suntem agenţi economici şi ne dorim să avem rezultate cât mai bune”, ne-a declarat tânărul cultivator. 

Semănatul în voie, fără grabă!

Bănăţeanul nu se grăbeşte cu semănatul păioaselor. Către sfârşitul lunii (undeva pe 25 septembrie) va semăna orzul. Într-o săptămână – dacă va ţine vremea – va finaliza lucrarea şi imediat după 1 octombrie va intra la grâu. Are utilaje puternice, performante, mânuite de operatori destoinici, dornici să încheie campania de însămânţare cât mai repede.

„Nu forţez semănatul, vedem că avem perioade tot mai călduroase, umiditate în sol este,  constatăm că s-au înteţit atacurile dăunătorilor de tot felul: afide, cicade, purici şi chiar nu vreau să mă grăbesc cu lucrările, încât să creez condiţii propice virozelor la culturile proaspăt înfiinţate”, a precizat fermierul.  

Porumbul – o poveste cu final trist 

Alexander Degianski pare mulţumit de rezultatele obţinute. „La floarea soarelui m-am închis cu o medie de 3.500 kg/ha, suprafaţa cultivată fiind de 800 de hectare. Efectiv nu pot decât să fiu uimit cum reuşeşte floarea-soarelui să ne dea astfel de producţii cu doar 85 litri/m² de la semănat până la recoltat”, a mărturisit fermierul.

Cu porumbul e o altă poveste. „Deşi a fost un an agricol foarte bun pentru orz, grâu, rapiţă, floarea-soarelui, la porumb lucrurile sunt diferite. Producţia în neirigat se învârte în jurul valorii de 2 tone/ha, pe 350 aştept să văd cât de mare diferenţă au făcut 40 litri de apă/m², acolo unde am putut iriga. Totuşi, concluzia este ca în vestul ţării nu avem voie să ne plângem de acest an!”, este de părere cultivatorul.

„Am vândut floarea pentru că intuiam că preţurile se vor duce în jos, iar stocarea-i dificilă în lipsa spaţiilor de stocare cu atmosferă controlată”, a precizat fermierul.

5 ani viteza de rotaţie a flotei de mecanizare

Alexander Degianski este convins de necesitatea reinvestirii profitului obţinut în modernizarea fermei de la Giulvăz.   

„Anual alocăm între 500 şi 800.000 euro în maşini şi utilaje agricole performante şi la şi fiecare cinci e viteza de rotaţie a utilajelor când reîmprospătăm flota de mecanizare. Anul acesta ne-am dotat cu un tractor de 410 CP şi vom mai achiziţiona încă unul de putere mai mică (250 CP), o maşină de erbicidat, la pachet cu două pluguri mari, discuri grele de pregătit terenul şi o lamă de nivelat terenul”,  

Costuri de producţie mai mari  

În fermă, cheltuielile au crescut semnificativ cu 60-70%, faţă de anii anteriori, în urma scumpirii preţurilor la îngrăşăminte, combustibil, pesticide, salarii, energie…

„Dacă un hectar de grâu ne-a costat în jur de 5.500 – 6.000 de lei, în această toamnă ne aşteptăm să crească cu vreo 1.000 lei/ha.   Acelaşi lucru se va întâmpla şi la cultura de rapiţă; vor fi costuri de producţie mai mari cu până la 40%, faţă de sezonul trecut – care s-au dus undeva la 6.500 de lei/ha”, a conchis producătorul bănăţean.

Alexander Degianski pune zilnic multă pasiune şi dragoste pentru agricultură! Pe pagina lui de socializare nu dă sfaturi nimănui, doar împărtăşeşte, atât greutăţile, cât şi bucuriile vieţii din fermă! 

Marian MUŞAT