„A nins liniştit, culturile sunt acoperite de zăpadă, stratul de omăt e gros de peste 30 cm, acum pot veni temperaturile scăzute anunţate de meteorologi”, ne-a declarat liniştit Tică Ene, fermier din Slobozia Conachi, judeţul Galaţi.

După care a continuat: „Grâul şi orzul sunt răsărite, şi-a revenit şi rapiţa, vădit afectată de seceta instalată imediat după semănat. Din păcate, ne batem în continuare cu uscăciunea pământului!”

Costuri ridicate la înfiinţarea culturilor de toamnă

Asemenea multor fermieri români cultivatorul gălăţean a înfiinţat culturile cu costuri de producţie semnificative.

Cu semănători performante a încorporat într-un pat germinativ bine pregătit sămânţa (în mare parte produsă în fermă) pe o suprafaţă de 1.350 de hectare, din care 650 ha de rapiţă, tot atâtea de grâu şi 50 de hectare cu orz. Ca în fiecare an, fermierul a aplicat o tehnologie de câmp de tip intensiv, menită să pună în valoare potenţialul maxim al soiurilor şi hibrizilor folosiţi.

Cultivarea unui hectar de grâu, spre exemplu, îl costă (până la recoltare) în jur de 7.000 de lei, iar cel de porumb 8.000 de lei. „Cu îngrăşămintele sunt în pierdere, substanţele azotoase le-am achiziţionat din vară mai scump, iar acum au scăzut preţurile. Am lucrat în regim de secetă la pregătirea terenului şi semănat şi încă ne batem cu uscăciunea. Pe zona noastră avem mai bine de 100 de litri de apă deficit în sol”, a explicat cultivatorul.

Acesta se felicită că a investit într-un sistem de irigaţii local, proiectat şi dezvoltat cu finanţare în regie proprie prin care asigură apa pe mai bine de 1.000 de hectare.

„Voi scoate floarea-soarelui din structura de producţie!”

Dumitru Ene a pus rapiţă mai mult că vrea să scoată floarea-soarelui din structura de producţie; va renunţa la ea din cauza consumului mare de îngrăşăminte chimice. „Până nu-şi revine preţul la fertilizanţi, voi sta un piculeţ (vreo doi-trei ani) pe dreapta cu ea”, susţine acesta. Şi continuă: „Luna viitoare, în martie, aşteptăm să dăm a doua tură cu sulfat de amoniu, minum două fracţii. Dar, depinde şi de cum va evolua vremea; dacă va fi secetă în continuare, nu vom mai fertiliza! Dar, eu zic că o să ne confruntăm din nou cu o secetă cruntă! Cel puţin cultura de porumb o să fie cu semn mare de întrebare”, şi-a exprimat temerea fermierul care are ogoarele terminate pentru a însămânţa în primăvară 600 ha de porumb şi vreo 15-20 de floarea-soarelui.  

Plantele fixatoare de azot dau peste cap rotaţia culturilor 

„Problema este cu plantele fixatoare de azot unde sunt obligat să semăn 10 la sută din suprafaţă, adică 170 de hectare; eu sper să nu mă încurce la rotaţia culturilor! Mă gândeam să pun soia că are şi o subvenţie atrăgătoare, dar mi-e teamă să nu am restricţii la folosirea unor substanţe chimice  în tratamentele fitosanitare!”, a susţinut gălăţeanul Dumitru Ene.

„Am foarte multă marfă pe stoc!”

Fermierul din Slobozia Conachi lucrează circa 1.700 de hectare în judeţul Galaţi, din care 300 în proprietate, restul teren preluat în arendă. A ales să nu mişte o bună parte din producţia obţinută, în speranţa obţinerii unui preţ avantajos. Nu a fost să fie din cauza conjuncturii nefavorabile pe pieţele de cereale.    

„Nu am vândut mai nimic şi am foarte multă marfă pe stoc, spaţiile de depozitate sunt pline cu grâne: aproximativ 3.000 tone de porumb, vreo 2.000 de tone de grâu şi 1.000 de tone de rapiţă. Aşteptăm vremuri mai bine, dar, din păcate, nu se întrevede o situaţie mai bună”, remarcă gălăţeanul.

Fermierul crede că faţă de cum sunt preţurile la această dată, ar merita să mai crească cu un 2-300 de lei pe tonă. Acum, grânele se vând cu mult sub preţul din perioada secerişului, ceea ce îi conduce pe fermieri la pierderi.

În Portul Constanţa, grâul de panificaţie s-a livrat cu 1.337 de lei pe tonă (săptămâna trecută), mai scăzut decât cotaţia de pe bursa pariziană – Matif.

Marian MUŞAT