Paradoxul laptelui românesc: producem 4,4 milioane de tone pe an, însă doar o treime ajunge în fabrici!

Paradox: România produce suficient lapte, însă nu reușește să-l valorifice

România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud, ceea ce o situează pe locul al zecelea în Uniunea Europeană după volumul producției.

Cu toate acestea, doar aproximativ o treime din această cantitate ajunge în procesarea industrială, astfel că țara noastră ocupă abia locul 17 în Uniunea Europeană la colectarea laptelui.

Concluziile apar în raportul privind sectorul laptelui și produselor lactate realizat de Consiliul Concurenței, document care evidențiază că principala problemă nu este lipsa producției, ci dificultatea integrării acesteia în circuitul industrial.

Potrivit președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, România dispune de resurse importante, însă acestea nu sunt valorificate suficient. În opinia sa, fermele mici, dispersate și cu productivitate redusă au o putere limitată de negociere în relația cu procesatorii.

De aceea, asocierea fermierilor în cooperative sau alte forme asociative este esențială pentru livrarea unor volume constante de lapte, accesul la investiții și tehnologii moderne și creșterea cantităților care ajung în procesare.

Fragmentarea fermelor rămâne principala vulnerabilitate

Raportul arată că România deține aproximativ 5% din efectivele de vaci de lapte din Uniunea Europeană, însă concentrează aproape 58% din totalul fermelor de lapte existente la nivel european. Această disproporție reflectă existența unui număr foarte mare de exploatații de dimensiuni reduse.

Aproximativ 75% dintre fermele românești au mai puțin de cinci vaci de lapte.

La polul opus se află state precum Germania, Franța sau Olanda, unde exploatațiile sunt mai mari, mai tehnologizate și mult mai eficiente.

Dimensiunea redusă a fermelor afectează direct productivitatea. România înregistrează cel mai scăzut randament de lapte pe cap de animal din Uniunea Europeană, respectiv aproximativ 3.580 de kilograme de lapte pe vacă, în timp ce media europeană este de circa 8.450 de kilograme.

Nivelul redus al productivității conduce la costuri mai mari de producție pentru fermieri și reduce competitivitatea sectorului.

Numărul bovinelor continuă să scadă

Pe lângă productivitatea redusă, sectorul se confruntă și cu diminuarea efectivelor de bovine.

În ultimul deceniu, numărul vacilor de lapte a scăzut cu aproximativ 10%, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la aproximativ 1,08 milioane în 2024.

În aceste condiții, multe ferme mici depind de un singur procesator sau centru de colectare, ceea ce le reduce puterea de negociere. În schimb, fermele comerciale mari beneficiază de contracte mai avantajoase deoarece pot livra cantități constante și respectă mai ușor cerințele impuse de industrie.

Procesatorii sunt obligați să completeze necesarul prin importuri

Raportul Consiliului Concurenței arată că procesatorii români se aprovizionează în principal de la fermele locale, însă cantitatea colectată nu este suficientă pentru acoperirea necesarului industriei.

Cantitatea de lapte colectată a crescut de la aproximativ 1,135 milioane de tone în 2020 la 1,235 milioane de tone în 2024, însă în 2025 aceasta a scăzut la aproximativ 1,1 milioane de tone.

Pentru a-și menține activitatea și pentru a răspunde cererii de pe piață, procesatorii sunt nevoiți să importe lapte crud.

În 2024, importurile de lapte brut au crescut într-un ritm procentual mai mare decât colectarea internă, însă în valori absolute fermierii români au livrat cu peste 55.000 de tone mai mult decât majorarea provenită din importuri.

Industria este concentrată pe produse cu valoare adăugată redusă

Raportul evidențiază că industria românească a lactatelor este orientată în principal către produse obținute printr-o procesare minimă, care generează marje de profit mai reduse.

Laptele de consum reprezintă aproximativ 387.000 de tone anual, iar produsele acidulate – iaurt, sana, chefir și lapte bătut – însumează aproximativ 231.000 de tone. Împreună, acestea reprezintă peste 70% din totalul producției procesate.

În schimb, produsele cu valoare adăugată mai mare au ponderi semnificativ mai mici. Brânzeturile însumează aproximativ 107.000 de tone, echivalentul a circa 12-13% din producție, smântâna mai puțin de 70.000 de tone, iar untul doar aproximativ 12.000 de tone, reprezentând în jur de 2% din total.

Potrivit raportului, dezvoltarea acestor categorii de produse ar permite o valorificare mai eficientă a materiei prime și o creștere a profitabilității industriei.

România importă tot mai multe lactate

În condițiile în care cererea internă depășește oferta, importurile de produse lactate au continuat să crească.

În 2025, acestea au ajuns la aproximativ un miliard de euro, iar deficitul comercial al României în acest sector s-a ridicat la aproape 700 de milioane de euro.

Ungaria rămâne principalul furnizor extern de produse lactate pentru România, asigurând între 67% și 78% din volumul importurilor în perioada 2014-2025.

Procesatorii locali folosesc mai eficient capacitățile existente

Analiza Consiliului Concurenței a inclus 19 procesatori de lapte, dintre care 37% fac parte din grupuri multinaționale, 21% sunt mari procesatori români, iar 42% sunt procesatori regionali sau locali.

Companiile multinaționale dispun de capacități medii de procesare de aproximativ 519.000 de litri pe zi, comparativ cu aproximativ 77.000 de litri pe zi în cazul procesatorilor locali.

Cu toate acestea, procesatorii români utilizează mai eficient instalațiile existente. Gradul mediu de utilizare a capacităților este de aproximativ 70%, comparativ cu 60% în cazul companiilor multinaționale analizate.

Retailul influențează puternic piața

Raportul mai arată că marile lanțuri comerciale dețin o putere de negociere ridicată în relația cu procesatorii.

Discounturile practicate pentru marile rețele comerciale variază între 20% și 40%, în timp ce pentru comerțul tradițional acestea sunt cuprinse între 0% și 20%. În cazul sectorului HoReCa, reducerile pot ajunge până la 30%, iar pentru distribuitori sunt cuprinse între 10% și 30%.

În același timp, investițiile inițiale ridicate, costurile logistice, cerințele stricte privind siguranța alimentară, accesul dificil la finanțare și concurența marilor branduri reprezintă principalele bariere pentru intrarea unor noi jucători pe piață.

Prețurile au crescut pe întreg lanțul de aprovizionare, până în 2024

Între 2018 și 2024, prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei la 2,4 lei pe litru, pe fondul majorării costurilor de producție, al inflației și al efectelor pandemiei de COVID-19 și războiului din Ucraina.

În aceeași perioadă, prețul de vânzare practicat de procesatori către retaileri a crescut cu aproximativ 59%, iar prețul mediu la raft al laptelui cu 3,5% grăsime s-a majorat cu aproximativ 56%, evoluție apropiată de inflația cumulată din economie.

Raportul arată că transmiterea costurilor se amplifică pe fiecare verigă a lanțului de aprovizionare. Astfel, între 2018 și 2024, fiecare creștere cu un leu pe litru a prețului laptelui crud la poarta fermei a fost asociată cu o majorare de aproximativ 1,73 lei pe litru a prețului de vânzare către retail și cu aproximativ 2,5 lei pe litru a prețului final plătit de consumator.

Recomandările Consiliului Concurenței

Pentru reducerea dezechilibrelor din sector, Consiliul Concurenței recomandă asocierea fermierilor în cooperative sau alte forme asociative, astfel încât aceștia să își consolideze puterea de negociere și să poată livra cantități constante către procesatori.

În același timp, autoritatea propune implementarea unor măsuri de sprijin pentru fermele mici, inclusiv facilități de creditare subvenționate pentru gestionarea sezonalității, scheme de sprijin destinate consolidării puterii de negociere și acordarea unor prime pentru integrarea producției în circuitul industrial.

Raportul a fost transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și celorlalte autorități și organizații din domeniu, în vederea organizării unor dezbateri privind dezvoltarea sectorului. Totodată, Consiliul Concurenței a lansat o consultare publică și invită toate persoanele, companiile și asociațiile interesate să transmită observații și propuneri până la data de 24 iulie 2026.

Raportul integral poate fi consultat AICI: Raport preliminar al studiului privind sectorul laptelui și al produselor lactate