Care este indiciul că o să ai probleme cu Ostrinia nubilalis în 2026? Sfredelitorul porumbului îți ”macină” recolta dacă nu identifici exact momentul în care poți preveni pătrunderea larvelor în tulpina plantelor.

Până nu demult, cultura porumbului avea doi mari dăunători problemă:

• Rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), care apărea în sudul, sud-estul și estul țării (în unii ani și în vest) la începutul vegetației. Dăunătorul era combătut prin tratamentul semințelor cu un insecticid sistemic (care controla și viermii sârmă sau buha semănăturilor). Mai departe, știți povestea cu interzicerea neonicotinoidelor.
• Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) apărea în a doua parte a vegetației. Acest dăunător avea ca zone favorabile centrul și vestul țării, luncile principalelor râuri, dar și sudul sau sud-estul țării, în medie o dată la trei ani. Ca metodă de combatere se foloseau hibrizi toleranți la atacul larvelor sau tratamente în vegetație la momentul potrivit.

Adăpostul perfect al larvelor pe timp de iarnă

Sfredelitorul porumbului nu a mai pus probleme serioase fermierilor până prin 2010, când fermierii din vestul țării au început să observe o creștere a atacului și, câțiva ani mai târziu, și cei din sudul și sud-estul țării. Ba mai mult, în unii ani, a fost o situație inversată: au fost atacuri mai mari în sudul României, în timp ce în zonele considerate favorabile, din vestul sau centrul țării, atacul a fost mai redus. Rezerva biologică a sfredelitorului porumbului a început să crească în principal în urma iernilor mai ușoare, larvele supraviețuind până în primăvară.

Și prezența multor resturi vegetale la suprafața solului a ajutat larvele hibernante. Exemplul clasic: grâul cultivat după porumb, cu multe resturi de la cultura premergătoare. Resturile netocate adăpostesc larvele sfredelitorului.

Primul indiciu al invaziei de Ostrinia nubilalis

Dar acest dăunător mai are nevoie de ceva pentru a produce pagube mari porumbului. În a doua sau a treia decadă a lunii iunie, când în sudul țării are loc depunerea ouălor pe frunzele de porumb și eclozarea larvelor, nu trebuie să fie foarte cald și uscat. În caz contrar, mortalitatea larvelor este mare și longevitatea femelelor este mai mică, precum și numărul de ouă depuse de către acestea.

Interval scurt pentru a preveni atacul

După ce larvele au eclozat, mai durează câteva zile până ce acestea intră în tulpină. Aceste câteva zile sunt critice pentru dăunător și pe aceste zile se bazează și măsurile de combatere. Practic, este o fereastră foarte scurtă în care putem interveni cu un tratament de combatere.

În aceste câteva zile, larvele se hrănesc cu frunzele de porumb, producând orificii circulare mici, dar pot să și migreze de la o plantă de porumb la alta, cu ajutorul unui fir secretat de larve (un fel de „fir de păianjen”, dacă păstrăm proporțiile). Dacă în această perioadă vremea este caldă și uscată, multe larve mor.

Dar dacă avem vreme mai răcoroasă, cer mai mult înnorat, fără vânturi puternice, atunci majoritatea larvelor scapă și, dacă nu se face un tratament la timp, atunci există șansa să avem multe larve în tulpinile de porumb, cu consecințele negative de rigoare în toamnă.

De obicei, luna iunie este considerată cea mai ploioasă din tot anul, dar în 2024 și 2025 situația a fost diametral opusă. Pe lângă deficitul de umiditate, au fost temperaturi foarte ridicate, determinând mortalități ridicate ale larvelor, înainte ca acestea să pătrundă în tulpinile de porumb, sau o prolificitate mai redusă a femelelor, care depun mai puține ouă.

A scăzut suprafața cu porumb, dar nu și amenințarea Ostrinia

Chiar dacă suprafețele cu porumb au scăzut, sfredelitorul porumbului este un dăunător polifag cu peste 200 de plante gazdă.

În plus, în ultimii ani, a apărut și a doua generație, cu dezvoltare completă mai ales în sud, ca urmare a temperaturilor mai ridicate.

Deși unii specialiști erau sceptici, totuși creșterea temperaturii din ultimii ani poate să aibă drept rezultat creșterea numărului de generații al multor specii de insecte dăunătoare.

Ce trebuie să facă fermierii?

Capcanele feromonale instalate în lanul de porumb începând din luna iunie și până în august anunță sosirea primilor „musafiri nepoftiți” în lan. În literatura de specialitate există mai multe praguri economice de dăunare (PED) pentru această specie:

• În general, se recomandă tratament la 5-7 zile de la apariția primilor fluturi în capcane, cu condiția să fie o medie de 5 fluturi/capcană/zi, după ce a început zborul.
• Dacă se depășesc aceste valori, se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație.
• Dacă insecta își face apariția în capcane, dar are un zbor redus, atunci nu se recomandă efectuarea tratamentului; populația este prea mică pentru a produce pagube ridicate.

Dacă ratăm fereastra scurtă de combatere și larvele pătrund în porumb, toamna observăm tulpini frânte și multe plante căzute.

PAZA BUNĂ TRECE PRIMEJDIA REA

Larvele care ajung în tulpini se pot găsi și în știuleții de porumb, caz în care pot veni la pachet cu ciuperci, cum ar fi Fusarium sp., care produc micotoxine. Iar dacă se depășește limita maximă admisă (LMA) a micotoxinelor, recolta nu poate fi valorificată. Iată de ce sfredelitorul porumbului trebuie monitorizat! Poate și anul acesta va fi atac redus, dar paza bună trece primejdia rea!