Astăzi, 16 septembrie, este Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon, instituită de Organizația Națiunilor Unite pentru a marca semnarea Protocolului de la Montreal, în 1987. Este un bun prilej să ne amintim cât de importantă este această barieră invizibilă pentru viața de pe Pământ.

Stratul de ozon aflat în partea superioară a atmosferei absoarbe o parte importantă din radiațiile ultraviolete nocive provenite de la Soare. Atunci când se subțiază, mai multe radiații UV ajung la suprafața Pământului, crescând riscul unor probleme de sănătate, precum cancerul de piele și cataracta, dar afectând și plantele și ecosistemele.

Printre substanțele care continuă să îl afecteze se află protoxidul de azot (N₂O). Acesta este atât un gaz cu efect de seră puternic, cât și o substanță care contribuie la degradarea ozonului stratosferic. Iar una dintre principalele surse de generare este agricultura.

Legătura stă în circuitul azotului: plantele au nevoie de azot pentru a crește, iar fertilizanții și îngrășămintele organice, care conțin azot, au un rol important în obținerea producției agricole. Însă nu tot azotul administrat ajunge în plante. În sol, prin procese naturale realizate de microorganisme, o parte poate fi transformată și eliberată în atmosferă sub formă de protoxid de azot.

Asta nu înseamnă că agricultura trebuie să renunțe la fertilizare, însă azotul trebuie să fie  folosit corect și eficient. Avantajele nu sunt doar economiile de bani obținute în fermă, ci și pentru mediu. Prin dozarea corectă a cantităților de îngrășăminte, evitarea excesului și utilizarea echipamentelor moderne ce asigură o aplicare mai precisă, fermierii pot reduce pierderile și pot păstra o proporție mai mare din nutrienți exact acolo unde sunt necesari.

UNEP arată că agricultura este sursa dominantă a emisiilor de N₂O generate de activitatea umană, în special prin fertilizanți și gestionarea dejecțiilor animaliere. Reducerea acestor emisii poate aduce beneficii simultane pentru climă și pentru stratul de ozon.

Agricultura are însă legătură și cu aerul pe care îl respirăm aici, la nivelul solului. Amoniacul este un alt compus al azotului, asociat în special cu activitățile zootehnice, depozitarea și utilizarea gunoiului de grajd și folosirea fertilizanților cu azot. El nu este responsabil pentru subțierea stratului de ozon, dar contribuie la poluarea aerului și la formarea particulelor fine.

Tehnologiile moderne de depozitare și aplicare, valorificarea prin compost sau biogaz și o mai bună organizare a activităților din ferme pot limita aceste pierderi.

Iar într-un context în care pentru Pământul încălzit fiecare fracțiune de grad contează, reducerea presiunii asupra mediului devine o responsabilitate în toate domeniile, inclusiv în agricultură.

Această viziune se regăsește și în Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială.

Proiectul pornește de la nevoia de a găsi un echilibru între trei lucruri de care societatea are nevoie în egală măsură: o agricultură capabilă să producă hrană, un mediu sănătos și protejarea sănătății oamenilor.

Soluția este folosirea științei, a tehnologiei și a preciziei pentru a reduce efectele nedorite.

La nivelul instituțiilor, înseamnă fonduri pentru achiziția de dotări moderne cu echipamente de măsurare, monitorizare și obținerea de date mai bune pentru a înțelege unde apar problemele și ce soluții funcționează.

În ferme, înseamna finanțări acordate pentru achiziția de echipamente care aplică nutrienții cu precizie și folosesc mai eficient resursele, cât și instruiri în direcția aplicării bunelor practici agricole.

Proiectul RAPID pornește de la ideea că agricultura și protecția mediului pot evolua împreună, prin găsirea unui raport corect între nevoia de hrană, folosirea responsabilă a resurselor și sănătatea oamenilor, cât și înțelegând că știința, tehnologia și precizia ne oferă instrumentele potrivite pentru a face alegeri mai bune.

Mai multe informații despre Proiectul RAPID sunt disponibile pe www.apanoastra.ro.