La mijlocul lunii iunie (momentul redactării acestui articol) apar fluturii speciei Ostrinia nubilalis (sfredelitorul tulpinilor de porumb); zborul în masă al acestora se înregistrează, cel puțin teoretic, în ultima decadă a lunii iunie în zonele sudice și în prima decadă a lunii iulie în zonele nordice. Anul acesta, când se va înregistra zborul în masă al fluturilor acestei specii, plantele de porumb se vor afla în diferite faze de dezvoltare, în funcție de data la care au răsărit.
Sfredelitorul porumbului preferă umiditatea
La câteva zile de la apariția fluturilor, are loc depunerea pontei, pe frunzele 3-8 ale porumbului, mai rar pe frunzele 9-10. După o perioadă de incubație de 8-12 zile apar larvele. Foarte importante sunt condițiile climatice înregistrate în perioada depunerii pontei până la pătrunderea larvelor în tulpini. De exemplu, dacă în perioada depunerii pontei, temperatura aerului este ridicată iar umiditatea relativă a aerului este scăzută, pe de o parte prolificitatea femelelor este redusă (depun mai puține ponte), pe de altă parte numărul larvelor care eclozează este mai scăzut. Umiditatea relativă a aerului influențează și durata de viață a femelei. De obicei fluturii supraviețuiesc între 4 și 12 zile. Dacă umiditatea atmosferică este mai ridicată, durata de viață a femelelor este mai ridicată, deci pot „produce” mai mulți urmași. Conform literaturii de specialitate, în anii cu cantități mari de precipitații, atacul sfredelitorului este favorizat. Cu toate acestea, dacă în perioada de la depunerea pontei până la pătrunderea acestora în tulpini se înregistrează furtuni, grindină, mortalitatea larvelor este ridicată și implicit atacul de sfredelitor la tulpinile de porumb va fi mai scăzut în anul respectiv.
O larvă produce 5% pierderi de recoltă
În țara noastră, zonele „clasice” de favorabilitate pentru acest dăunător sunt în Banat, Transilvania, zona colinară, Lunca Dunării sau văile principalelor râuri ale țării (unde umiditatea este mai mare). Zonele de sud și sud-est ale țării erau considerate mai puțin favorabile pentru acest dăunător, fiind considerat pe locul doi ca importanță economică (după posibilele pagube pe care le poate produce), după rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll). Cu toate acestea, în ultimii ani, fermierii s-au plâns de atac de sfredelitor. Atât cei din zonele favorabile (vestul sau centrul țării), dar și cei aflați în zone mai puțin favorabile (sud sau sud-est). Unii fermieri din zona de vest a țării au spus că nu au mai văzut din anii ’60 așa procent mare de plante de porumb frânte, înainte de recoltare, ca urmare a atacului larvelor. Mulți fermieri se întreabă de ce în ultimii cinci ani a crescut populația acestui dăunător. Aceasta nu s-a înmulțit „peste noapte”, ci în timp, gradual, până când a ajuns la un nivel la care pagubele economice sunt ridicate. În primul rând, pentru fermieri, dăunătorii culturilor agricole, în general, și sfredelitorul porumbului în cazul de față sunt „invizibili” dacă nu produc pagube economice importante. Aceștia devin „vizibili” numai în momentul când ne trezim cu pagube directe ridicate.
Literatura de specialitate americană arată că pagubele medii de producție pentru fiecare larvă pătrunsă în tulpină sunt de cinci la sută, iar dacă avem mai mult de trei larve în tulpină pierderile de recoltă pentru fiecare larvă în plus/tulpină nu mai sunt liniare.
Noile practici agricole sunt prietenoase cu Ostrinia
În tehnologica clasică, măsurile de prevenire ale atacului și de reducere a rezervei biologice constau în: tăierea și transportul cocenilor de porumb după recoltarea știuleților sau boabelor, efectuarea arăturilor de toamnă și evitarea monoculturii. Unii fermieri distrugeau cocenii de porumb după recoltare prin ardere. Evident că arderea resturilor vegetale după recoltare, pentru eliberarea terenului, este interzisă prin lege. De asemenea, în multe cazuri arătura a fost înlocuită prin sistemele minime de lucrări ale solului. Iar suprafețele cu porumb semănat în monocultură au crescut, ca urmare a reducerii sortimentului de culturi agricole. Sunt fermieri mici, care seamană porumbul în monocultură ani la rând.
Alt fenomen observat în călătoriile mele prin Transilvania a fost faptul că mulți fermieri mici lasă porumbul peste iarnă, unii recoltează știuleții în decembrie, iar cocenii stau pe teren până în primăvara viitoare. Cum Ostrinia nubilalis iernează ca larvă complet dezvoltată în cocenii de porumb, terenurile unde resturile vegetale rămân până în primăvara viitoare sporesc șansele pentru ca mai mulți indivizi ai acestei specii să supraviețuiască iernii. Mai trebuie să luăm în calcul faptul că, în ultimii ani, iernile au fost mai ușoare decât în mod normal, mai ales în zona de vest a țării, acolo unde s-au înregistrat atacuri ridicate de sfredelitor, cel mai probabil, ca urmare a creșterii populației dăunătorului (mai mulți indivizi au trecut cu bine peste iarnă).
Evoluția vremii din timpul verii influențează major înmulțirea insectelor
Condițiile climatice sunt importante, chiar hotărâtoare, în perioada verii, când pontele sunt depuse și când larvele se află în primele faze de dezvoltare, până la intrarea acestora în tulpină. Anul trecut a fost atac ridicat și în unele zone din sudul și sud-estul țării. Dacă observăm datele meteo, putem vedea că anul trecut, atât în luna mai, cât și în cele trei luni de vară (iunie-august), temperaturile medii lunare, au fost mai ridicate decât mediile multianuale. De asemenea, în sud-estul țării, în perioada mai-iulie, s-au înregistrat cantități de precipitații sub mediile multianuale. Atunci de ce a fost atac ridicat de sfredelitor în unele zone din sud și din sud-estul țării, dacă a fost an cu vară călduroasă și în general, secetoasă? S-a „reprofilat” insecta? S-a obișnuit cu seceta și căldura? Explicația o găsim în situația cu distribuția temperaturilor și a precipitațiilor zilnice înregistrate în lunile de vară. În luna iunie, de exemplu, au existat perioade cu temperaturi ridicate (maxima chiar aproape de 35oC, pe data de 14 iunie) care au alternat cu perioade mai răcoroase (graficul 1). Aceste perioade mai răcoroase, care au fost însoțite și de precipitații (nu excesive, dar au contribuit la menținerea unei umidități ridicate), au coincis cu depunerea în masă a pontelor (ultima decadă a lunii iunie). Aceeași tendință se poate vedea și în prima decadă a lunii iulie (graficul 2). Condițiile climatice din timpul verii anului 2015 au favorizat, cel mai probabil, evoluția acestui dăunător.
Anul trecut, am participat la Congresul internațional de protecția plantelor de la Berlin, unde au fost deschise foarte multe topice referitoare la efectul schimbărilor climatice asupra insectelor dăunătoare culturilor agricole. Una din concluziile generale ale acestui congres a fost faptul că schimbările climatice vin ca „o mănușă” lepidopterelor (fluturilor), categorie din care face parte și sfredelitorul porumbului. Voi mai reveni asupra acestui subiect în numerele din iarnă ale revistei.
Emil GEORGESCU
INCDA Fundulea
GRAFIC 1: EVOLUȚIA TEMPERATURILOR MEDII ȘI MAXIME ZILNICE ÎN LUNA IUNIE 2015
Stația meteo INCDA Fundulea
GRAFIC 2: EVOLUȚIA TEMPERATURILOR MEDII ȘI MAXIME ÎN LUNA IULIE 2015
Stația meteo INCDA Fundulea
Articol publicat in Revista Ferma nr. 12 (173 – 1-31 iulie 2016)
